Peste 10.000 de membri ai Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) sunt asteptati astazi la un miting la Guvern, urmat de un mars pana la Palatul Parlamentului, anunta FSLI, potrivit HotNews. Principala revendicare a profesorilor este alocarea a 6% din PIB pentru educatie. Simion Hancescu, presedintele FSLI, a declarat pentru ca daca nici dupa acest protest guvernul nu va incerca sa gaseasca solutii, toti membrii federatiei vor participa la un referendum in care vor spune daca doresc sa organizeze o greva generala in invatamant si cand. „Sunt doua variante propuse de colegi: greva generala in preajma europarlamentarelor sau greva generala undeva spre sfarsitul anului scolar, in iunie”, a afirmat pentru Hancescu.
Bill de Blasio, noul primar al New York-ului
Democratul Bill de Blasio a câştigat cu uşurinţă alegerile pentru primăria New York-ului, înlocuindu-l în această funcţie pe miliardarul Michael Bloomberg, potrivit unor rezultate preliminare apărute în presa americană. conform Mediafax.
„Mulţumesc, New York City”, a scris într-un mesaj postat pe Twitter echipa sa de campanie, la puţin timp după închiderea birourilor de vot. Alături de acest mesaj apare o fotografie a lui Bill de Blasio, împreună cu soţia sa Chirlane şi cu ei doi copii metişi ai lor.
Bill de Blasio, care a promis o „schimbare fundamentală”, îl va înlocui în funcţie pe Bloomberg, actualul primar al oraşului, începând de la 1 ianuarie.
După Rudolph Giuliani (1994-2001) şi Michael Bloomberg (2002-2013), Bill de Blasio s-a poziţionat drept „progresist”, apărător al claselor mijlocii, al familiilor şi minorităţilor.
Naţionalul craiovean la Festivalului de Teatru „Toma Caragiu“
Teatrul Naţional „Marin Sorescu” va participa în perioada 6-9 noiembrie la cea de-a treia ediţie a Festivalului de Teatru „Toma Caragiu“ de la Ploieşti. Actorii craioveni vor urca pe scena manifestării alături de trupe de teatru din Bucureşti, Sibiu, Timişoara. Publicul ploieştean va putea urmări spectacolul Naţionalului craiovean, „O scrisoare pierdută”, vineri, 8 noiembrie. Din distribuție fac parte Claudiu Bleonţ/Marian Politic (Tipătescu), Ilie Gheorghe (Trahanache), Cerasela Iosifescu (Zoe), Valer Dellakeza (Dandanache), Valentin Mihali (Farfuridi), Constantin Cicort (Pristanda), Nicolae Poghirc (Cetăţeanul turmentat), Adrian Andone (Brânzovenescu), George Albert Costea (Caţavencu), Ştefan Cepoi (Ionescu), Ştefan Mirea (Popescu), Tudorel Petrescu (Un fecior) și Raluca Păun (Un bodyguard). Spectacolul a avut premiera pe data de 13 octombrie 2012, fiind cea de-a cincea montare a piesei în regia lui Mircea Cornişteanu.
Editor: Mariana Butnariu
Misiunea internaţională înfiinţată pentru distrugerea arsenalului chimic sirian nu are fonduri suficiente
Misiunea internaţională care are rolul distrugerii arsenalului chimic sirian are fonduri doar pentru luna noiembrie, fiind necesare noi surse de finanţare pentru continuarea operaţiunilor până la jumătatea anului 2014, informează Mediafax.ro. Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) şi Naţiunile Unite (ONU) au înfiinţat o misiune specială pentru distrugerea arsenalului chimic sirian, însă până acum experţii internaţionali au reuşit să obţină doar aproximativ zece milioane de euro pentru această misiune. „Secretariatul misiunii apreciază că, în acest moment, există resurse suficiente pentru continuarea activităţilor în Siria doar în octombrie şi noiembrie 2013”, conform unui document intern datat 25 octombrie, citat de Reuters.
Potrivit preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad, costul total al operaţiunilor de distrugere a arsenalului chimic va fi de aproximativ un miliard de dolari (740 de milioane de euro), deşi experţii internaţionali cred că ar fi suficiente câteva zeci de milioane de euro. Până acum, la finanţarea misiunii au contribuit în principal Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda şi Elveţia.
Companiile olandeze, invitate la discuţii pe tema privatizării Oltchim Râmnicu Vâlcea
Ministrul Economiei, Andrei Gerea, s-a întâlnit cu ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Matthijs van Bonzel, ocazie cu care a invitat companiile olandeze la discuţii pe tema privatizării combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, informează Agerpres.ro. „Demnitarul român a prezentat ambasadorului olandez demersurile Ministerului Economiei de atragere de investiţii la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea, adresând cu acest prilej companiilor olandeze interesate o invitaţie la convorbiri pe acest subiect. Ministrul Gerea a transmis, de asemenea, ambasadorului Regatului Ţărilor de Jos o listă a companiilor din portofoliul ministerului aflate în proces de privatizare şi atragere de investiţii, asigurându-l de deschiderea părţii române pentru continuarea discuţiilor pe teme concrete de interes, pentru viitoare colaborări”, menţionează un comunicat transmis de Ministerul Economiei.
Potrivit documentului citat, diplomatul olandez a transmis oficialului român interesul investitorilor olandezi pentru România, evidenţiind profilul atractiv şi competitiv al ţării noastre în domeniul IT&C. La rândul său, Andrei Gerea a arătat faptul că România deţine un potenţial important de dezvoltare şi atragere de investiţii în domeniul high-tech, atrăgând atenţia interlocutorului său şi asupra altor domenii care pot constitui oportunităţi pentru investitorii străini.
Mai multe zboruri în interes de serviciu pentru parlamentari
Parlamentarii vor beneficia de mai multe zboruri interne pe săptămână, potrivit unei modificări aduse articolului din Statutul deputaţilor şi senatorilor referitor la transport, informează b1.ro. Modificarea adoptată astăzi de Plenul Reunit al Parlamentului se aplică doar pentru zborurile în interes de serviciu, iar aprobarea se dă în Biroul Permanent.
Până acum, actul normativ prevedea că deputaţii şi senatorii beneficiau de o singură călătorie dus-întors pe săptămână în circumscripţia electorală în care au fost aleşi. În prezent, potrivit modificării, în condiţiile în care parlamentarii au beneficiat deja de un zbor intern dus-întors pe săptămână, vor avea posibilitatea să mai deconteze încă un zbor dacă acesta este făcut în interes de serviciu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat că modificarea în acest sens a Statutului parlamentarilor era obligatorie pentru a clarifica actul normativ. ”Dacă de exemplu, săptămâna aceasta avem o reuniune NATO la Cluj şi parlamentarii din Comisia de apărare au făcut deja deplasarea cu avionul, noi nu mai putem să le dăm încă una şi trebuie să le dăm o deplasare cu maşina sau cu trenul, care este mai costisitoare şi ca timp, şi ca resurse financiare”, a explicat Zgonea.
Autorităţile franceze din Nantes oferă sprijin pentru reintegrarea romilor din Mehedinţi
O delegaţie a consiliului metropolitan francez Nantes s-a întâlnit astăzi, la Prefectura Mehedinţi, cu reprezentanţii autorităţilor, pentru stabilirea unei strategii de reintegrare a romilor din localităţile judeţului, informează Agerpres.ro. Prefectul Nicolae Drăghiea a declarat că acţiunea a fost propusă de Oficiul Francez pentru Imigrare şi Integrare interesat să promoveze două proiecte, în prima etapă în valoare de 40.000 de euro, pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă a celor aproximativ 1.500 de persoane de etnie romă provenite, în special, din comunităţile locale Gîrla Mare, Punghina şi Gruia. „Banii respectivi vor fi utilizaţi în amenajarea unor locuinţe sociale pentru familiile de români care vor să se reîntoarcă acasă şi într-un serviciu de colectare a deşeurilor care să asigure locuri de muncă în special pentru oprirea migraţiei şi stabilizarea romilor din Gîrla Mare”, a afirmat Drăghiea.
Deputatul metropolei Nantes, Dominique Raimbourg, a precizat că autorităţile franceze acţionează şi pentru protecţia socială a romilor în chiar localităţile în care au ajuns din Franţa, 70 de familii beneficiind de apartamente sociale şi de posibilitatea de a identifica un loc de muncă. „Din păcate aceştia preferă cartierele de periferie şi să obţină venituri din cerşetorie. Noi luptăm pentru eradicarea fenomenului respectiv, dar nu putem să-i monitorizăm pe toţi cei 20.000 de romi ajunşi în Franţa”, a spus Raimbourg.
În context, consiliera municipală Marie Helen Nedelec a arătat că, împreună cu factorii de răspundere din sectorul de protecţie socială din Mehedinţi, a semnat un act de constituire a unui comitet tehnic comun de apărare a drepturilor atât a romilor, cât şi a celorlalte categorii sociale, printre care şi aproximativ 4.000 de cadre medicale care au fost angajate legal în sistemul spitalicesc din Franţa.
Olt: Lucrările de reabilitare a UPU din cadrul Spitalului Slatina încep săptămâna viitoare
Lucrările de extindere, reabilitare şi dotare cu noi echipamente medicale a Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, judeţul Olt, vor începe săptămâna viitoare, a declarat astăzi pentru Agerpres.ro managerul unităţii sanitare, Andrei Iordache. El a spus că investiţia se ridică la aproape şapte milioane lei, însă pentru anul în curs a fost prevăzută în buget suma de un milion de lei, urmând ca proiectul investiţional să continue în 2014.
Expropriaţii nu depun cereri de angajare la Minprest
Expropriaţii nu se grăbesc să îşi depună cererile pentru a deveni angajaţi ai Minprest, firmă la care acţionar majoritar este Complexul Energetic Oltenia. Guvernul a aprobat încă de luna trecută 361 de angajări la Minprest, majoritatea viitorilor salariaţi provenind de la fostele firme ale sindicatelor din minerit. Este vorba de Sind Jilţ şi Olservmin, iar candidaţii la un loc de muncă la Minprest sunt expropriaţi care, în schimbul angajării în minerit, au cedat terenuri companiei lignitului pentru a fi exploatat cărbunele. Oamenii au fost daţi însă afară, după ce firmele sindicatelor s-au închis. Conducerea Complexului Energetic Oltenia, prin Divizia Minieră, a întocmit o listă cu 361 de persoane care au dreptul să fie preluate de Minprest. Condiţiile de a ajunge pe lista de salariaţi au vizat problemele sociale ale familiilor candidaţilor şi cedarea de teren către Complexul Energetic Oltenia.
Caută alţi candidaţi
Gabriel Giorgi, directorul general al Minprest, a declarat că va solicita lămuriri Diviziei Miniere pentru a se stabili ce este de făcut pentru a completa locurile de muncă aprobate la nivel central. „Avem doar 280 de dosare depuse şi am avut 228 de angajări. Săptămâna aceasta o să facem şi restul de angajări până la 280 şi o să tragem linie şi să facem o analiză legată de ce s-a realizat până acum. Vom transmite o situaţie la Divizia Minieră pentru a solicita lămuriri. Vedem dacă rămân aceiaşi pe listă sau vor fi înlocuiţi cu alţi disponibilizaţi de la firmele sindicatelor. Aşteptăm răspunsul conducerii Diviziei Miniere“, a declarat Gabriel Giorgi, directorul Minprest SA. În total, societatea care aparţine de Complexul Energetic Oltenia are aprobate de către guvern 361 de angajări şi toate trebuie realizate până la sfârşitul acestui an.
Eugen Măruţă
UE deschide un nou capitol în negocierile de aderare cu Turcia
Uniunea Europeană (UE) şi Turcia au deschis astăzi un nou capitol în negocierile de aderare a acestei ţări şi şi-au exprimat dorinţa de a accelera procesul după mai bine de trei ani de blocaj, informează Agerpres.ro citând AFP. ”Este o cotitură în relaţiile dintre UE şi Turcia, după o pauză de 40 de luni”, a declarat cu satisfacţie ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, la încheierea celei de-a zecea reuniuni consacrate procesului de aderare a Turciei. Bagis şi comisarul european pentru extindere, Stefan Füle, au deschis oficial Capitolul 22, referitor la politica regională.
Füle a făcut apel la Turcia ”să se angajeze mai mult”, pentru a permite deschiderea a altor două capitole, 23 şi 24, referitoare la drepturile fundamentale, justiţie, libertate şi securitate. ”Aceasta va lua, să sperăm, mai puţin de trei ani şi jumătate”, termenul de la ultima deschidere a unui capitol, a declarat comisarul european în faţa presei.
”Unda verde” pentru deschiderea Capitolului 22 a fost dată în octombrie de miniştrii de externe ai UE pentru afaceri europene, după patru luni de la data prevăzută, din cauza reprimării în vară de către autorităţile turce a valului de contestare civilă pornit din Piaţa Taksim din Istanbul.
Turcia este oficial candidată la UE din 1999, dar procesul negocierilor, angajat în 2005, se dovedeşte a fi cel mai lent pe care l-a avut UE cu un aspirant la aderare. Din cele 35 de capitole de negocieri, au fost deschise 14 şi doar unul a fost încheiat până în prezent. UE ”a îngheţat”, printre altele, părţi întregi de negocieri din cauza refuzului Turciei de a extinde către Republica Cipru, membră a UE, prevederile acordurilor de liber-schimb pe care le-a încheiat cu organizaţia paneuropeană.
