Serviciile de telecomunicaţii au creşteri importante în acest an, la nivel european, iar România se clasează pe locul 4 din acest punct de vedere, a declarat, azi, într-o conferinţă de specialitate, John Gole, director de programe în Telecomunicaţii al IDC UK, informează Agerpres.

„Serviciile de telecomunicaţii au creşteri estimate pentru 2013. România este pe locul 4, dar restul ţărilor au parte de o contracţie în cheltuieli făcute în industria de telecomunicaţii. Rusia este singura valoare care iese în evidenţă, dar în restul regiunii observăm că există nişte tendinţe comune care reflectă tot ceea ce vedem în întreaga Europă. Industria trece prin nişte perioade dificile, unul dintre motive fiind acela că avem reglementare. În sfera de reglementare există câteva lucruri care au avut loc. De exemplu, în Uniunea Europeană a avut loc o reducere a tarifelor de telefonie mobilă. Aceste reduceri de tarife au format industria şi au creat provocări”, a spus Gole.

Conform unei analize al Uniunii Europene, publicată la începutul lunii august 2013, România are unele din cele mai mici preţuri din zonă la apelurile naţionale pe telefoanele mobile, cu un tarif mediu pe minut de 2,2 eurocenţi, fiind depăşită doar de Lituania, cu 1,9 eurocenţi.

La polul opus al clasamentului, Olanda este urmată de Luxemburg (14,6 eurocenţi), Belgia (13,8 eurocenţi), Malta şi Spania (fiecare cu 13 eurocenţi). Tariful mediu pe minut la nivelul Uniunii Europene este de 9,1 eurocenţi.

Preţul petrolului Brent a scăzut luni cu până la 2,7%, la 108,5 dolari pe baril, cea mai abruptă creştere din ultimele trei săptămâni, după încheierea acordului privind limitarea programului nuclear iranian şi relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, informează Mediafax. Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a coborât cu până la 3 dolari, după ce a urcat vineri cu 97 de cenţi şi a încheiat săptămâna trecută la 111,05 dolari pe baril, transmite Bloomberg. Cotaţia ţiţeiului WTI, de referinţă pe piaţa SUA, a scăzut cu până la 1,6%, respectiv 1,55 dolari, la 93,29 dolari pe baril.

Iranul şi marile puteri – SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia şi China – au încheiat în weekend, la Geneva, un acord care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat, azi, pentru 9 decembrie, judecarea recursului în dosarul ”Transformatorul”, în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, informează Agerpres. La primul termen al recursului, doi dintre inculpații din dosar, foștii directori ai SISEE Moldova, Petru Andronache și Ioan Turbatu, au cerut amânarea procesului pentru a-și angaja un avocat.

Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs azi în sudul Oceanului Atlantic, la sud-est de Insulele Falkland, a anunțat Institutul de geofizică al SUA (USGS) citat de realitatea.net. Potrivit USGS, epicentrul cutremurului a fost localizat la 320 km sud-est de Stanley, capitala Insulelor Falkland (sau Malvine, arhipelag în dispută între Marea Britanie și Argentina). Seismul a avut loc la ora 06,27 GMT, la o adâncime relativ mică, de 15 kilometri.

Directorul  Agentiiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Satu MAre, Viorel Pintea, a fost reţinut pentru luare de mită, informează realitatea.net. El a fost prins în flagrant, când primea mită în valoare de 3.000 de euro. Sediul APIA Satu MAre este percheziţionat la această oră de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Peste 150.000 de persoane au semnat petiţia lansată de cotidianul britanic Daily Express, care îi cere premierului David Cameron să menţină restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari şi dincolo de 1 ianuarie 2014, susţine publicaţia în ediţia electronică, citată de Mediafax.ro. Potrivit cotidianului Daily Express, petiţia va fi trimisă către premierul britanic în această săptămână. David Cameron ar urma ca în această săptămână să dezvăluie noi propuneri pentru a descuraja imigranţii, făcând mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţi.

Parlamentarii care susţin luarea unor măsuri împotriva României şi Bulgariei au salutat această intenţie, dar susţin că ea nu este suficientă. Astfel conservatorul Peter Bone consideră că restricţiile ar trebui să rămână în vigoare. „Este foarte corect să faci accesul la benficii mai dificil pentru noii imigranţi pentru că unul dintre motivele pentru care oamenii traversează Europa de Vest pentru a ajunge aici este că beneficiile noastre sunt mai generoase decât ale altor ţări”, afirmă el. „Totuşi, acest lucru nu atacă problema fundamentală, care este că atunci când vom deschide uşa României şi Bulgariei, vor veni mii şi mii”, a adăugat el. „Trebuie să îi oprim să vină, în primul rând, pentru că numărul lor va fi aşa de mare, încât eforturile noastre de reducere a imigraţiei vor fi spulberate. Cel mai simplu este să menţinem restricţiile pentru alţi cinci ani şi să nu ne facem griji despre ce spune Uniunea Europeană”, a continuat parlamentarul conservator. „În ceea ce priveşte cele 150.000 de persoane care au semnat petiţia voastră este un număr extraordinar şi arată încă o dată că Daily Express vorbeşte pentru poporul britanic. Încă mai este timp. Eu prezint proiectul de lege vineri. Guvernul îl poate lăsa să treacă prin nedepunerea nici unei obiecţii”, a adăugat Bone.

Parlamentarul conservator Nigel Mills vrea amendarea proiectului guvernamental privind imigraţia, care merge în Parlament, prin solicitarea menţinerii controalelor pentru români şi bulgari pentru alţi cinci ani. Peste 30 de colegi ai săi conservatori îi susţin cererea, iar ieri el le-a cerut cititorilor Daily Express să exercite presiuni asupra reprezentanţilor lor pentru ca aceştia să îi susţină propunerea. „Daily Express a făcut o treabă strălucită prin evidenţierea acestei probleme”, a adăugat el.