4 C
Craiova
duminică, 4 decembrie, 2022
Știri de ultima orăAdvertorialeMetoda contemporană a otrăvirii fântânilor în județul Dolj

Metoda contemporană a otrăvirii fântânilor în județul Dolj

La începutul anului 2020, o investigație a publicației Recorder a scos la iveală situația dezastruoasă a rețelelor de apă potabilă din Romania, în special a celor din mediul rural. Clipul video ce a rezultat a adunat peste un milion de vizualizări, dar se pare că a fost uitat repede de către primarii din județul Dolj.

Pe lângă faptul că județul nostru este codaș la nivel național în privința numărului de localități în care există rețele de apă potabilă din totalul localităților și acolo unde acestea există sunt neautorizate de către DSP Dolj.

Reglementarea, supravegherea, inspecția și monitorizarea apei potabile pentru consumul uman se efectuează în baza Legii 458/2002, republicată, HG 974/2004, republicată și a Ordonanței nr.22/2017. Statul român se obligă prin legea apei potabile să verifice periodic calitatea apei care curge la robinetul fiecărui cetățean conectat la o rețea publică autorizată însă în zonele rurale aceste analize se fac mult mai rar decât în orașe, iar de cele mai multe ori rezultatele nu le sunt comunicate cetățenilor nici măcar când parametrii de potabilitate sunt depășiți.

Parametrii stabiliți prin lege sunt concepuți după standardele impuse de Uniunea Europeană iar depășirea lor înseamnă că apa din rețeaua respectivă poate pune în pericol sănătatea consumatorilor. Asta înseamnă că apa respectivă nu poate fi folosită în scop potabil, nici pentru spălarea veselei, a îmbrăcămintei și nici pentru igiena personală ci doar pentru operațiuni gospodărești, respectiv curățenie și la grupurile sanitare.

Dacă în anul 2019, din totalul stațiilor de apă analizate de DSP Dolj, 9 dintre acestea erau neconforme, în raportul realizat în 2021 numărul a urcat la 44 de localități, adică aproape jumătate din totalul Unităților Administrativ Teritoriale din județul Dolj. Unele administrații locale, după ce au primit notificarea de respingere în urmă cu mai mulți ani, nici nu s-au sinchisit sa solicite din nou o evaluare a situației. În localitățile ce nu au primit autorizarea pentru rețeua de apă, în urma analizei de laborator a apei, s-au constatat depășiri a unor indicatori precum nitriți, amoniu, bacterii coliforme, enterococi etc.

Cosmin-Marian Poteraș, senator USR PLUS de Dolj

În comuna Negoi conținutul de clor rezidual liber este foarte mare. La Pielești, în periferia Craiovei, forajele s-au realizat în zona în care au fost grajdurile CAP, conținutul de amoniu din apă fiind și de 14 ori mai mare. La Măceșu de Jos, unde există o rețea de apă finalizată în 2019, autorizația de funcționare a expirat deja în iulie 2021. Astfel de situații se repetă în multe comune din Dolj. Responsabilitatea autorizării și menținerii apei în parametrii normali revine în totalitate Administrației locale iar incompetența sau lipsa de interes a acesteia, pe langă faptul că afectează calitatea vieții locuitorilor, le pune chiar în pericol sănătatea și viața. Accesul la apă este elementar pentru o societate civilizată, iar în contextul pandemiei contribuie la degradarea sănătății publice din județul nostru.

Următoarele localități din Dolj au stații de apă fără autorizație sanitară: Argetoaia, Amărăștii de Jos, Bistreț, Bucovăț, Bistreț, Bucovăț, Bratovoești, Catane, Celaru, Cernătești, Cetate, Cioroiași, Ciupercenii Noi, Coțofenii din Dos, Desa, Dioști, Dobrotești, Drănic, Galiciuica, Ghercești, Ghidici, Gighera, Giurgița, Goești, Grecești, Izvoare, Leu, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, Mischii, Moțăței, Murgași, Negoi, Orodel, Pielești, Rast, Scăești, Seaca de Pădure, Secu, Teasc, Țuglui, Valea Stanciului, Verbița și Vârvoru de Jos.

S-ar părea că administrațiile locale doljene au împrumutat din plin din istorie tactica pământului pârjolit și a otrăvirii fântânilor, însă nu împotriva cuceritorilor, ci împotriva propriilor cetățeni.

Nici în ce privește accesul la apă al celorlalți locuitori din rural, lucrurile nu stau mai bine: conținutul ridicat de nitrați și nitriți din pânza freatică fac ca apa din multe fântâni să fie improprie consumului uman. Cât de rău stăm, nu știm, în lipsa unor studii coordonate de specialiști care să analizeze calitatea apei și efectul asupra sănătății populației.

E momentul ca domnii primari în funcție să-și ia în serios atribuțiile și să înțeleagă că scopul investițiilor făcute din bani publici e de a asigura calitatea vieții și de a proteja sănătatea locuitorilor, că de mărețe realizări pe hârtie toată lumea s-a săturat.

Bogdan Chirvăsuță, inginer agronom

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS