– Cu singe oltenesc in vine si ca fost jucator la Universitatea, ce ziceti de drama Craiovei?
– Ma doare enorm. Sincer, nu-mi vine sa cred ca Universitatea a juns in aceasta situatie. O echipa care are in spate o foarte lunga si mare traditie in fotbalul românesc si care a fost prima formatie din tara noastra care a facut performanta in Europa a ajuns, din pacate, intr-o situatie retrogradabila. Nu s-a incheiat campionatul, dar…
– Prin Bucuresti si prin Timisoara, ce ati aflat despre Universitatea?
– Nu pot sa comentez, deoarece nu cunosc amanunte. As putea avea un punct de vedere doar dupa cea ce am citit in presa, adica as putea vorbi despre instabilitatea de la Craiova, schimbari ale conducerii, ale antrenorilor, fel de fel de tevaturi, ca sa le zic asa. Echipa nu a avut o linie, un concept dupa care sa se ghideze. Schimbarile facute – foarte, foarte multe – m-a facut ca la un moment dat sa cred ca acolo nu exista nimeni!
– Intr-o saptamina au fost vreo cinci antrenori la Universitatea!
– Hm… Ce sa mai inteleaga jucatorul Universitatii? Antrenorul trebuie sa aiba o mare personalitate in fata jucatorului. In momentul in care se petrec aceste fluctuatii de antrenori, jucatorul tinde sa creada ca tot timpul este vinovat antrenorul si el, ca jucator, nu isi mai asuma nici o responsabilitate.
– Stiu ca ati fost contactat sa fiti antrenorul Universitatii. De ce ati refuzat?
– Am fost cautat de doua ori, dar am refuzat din motive intemeiate. Prima oferta de a antrena Craiova mi-a facut-o domnul Staicu dupa ce am plecat de la Steaua, dar atunci nu am vrut sa antrenez o anume perioada de timp. Cind m-a cautat Badea, pare-mi-se in iarna anului trecut, eram antrenor la FC National si eram la fel ca acum, la Timisoara, intr-o reconstructie a echipei. Mi-ar fi fost foarte greu sa las acea munca inceputa si sa plec la Craiova.
– Dupa turul acestei editii de campionat, Craiova era pe ultimul loc, dar si Timisoara era una dintre posibilele candidate la retrogradare. La Timisoara s-a facut o noua revolutie, in timp ce la Craiova nu prea stim ce s-a intimplat…
– Trebuie comparate bugetele alocate. La Timisoara s-au investit bani, nu gluma! Chiar daca pare un fel de exagerare, eu nu sint multumit de rezultatele echipei in comparatie cu ceea ce s-a investit la Timisoara. Este punctul meu de vedere si am argumente. Cum sa spun, este loc si de mai bine!
– Ce ziceti de meciul „Poli“ – Universitatea?
– Este o partida foarte importanta pentru „Poli“ Timisoara, mai ales ca revenim acasa dupa acel semiesec cu Apulum si acum, miercuri, dupa infringerea din Stefan cel Mare. Acest esec cu Dinamo m-a marcat mult. Speram ca simbata, in meciul cu Universitatea, sa facem un joc bun. Trebuie sa multumim publicul Timisoarei, oameni minunati, pe care trebuie sa-i facem fericiti. Asta-i scopul nostru principal, acela de a juca fotbal.
– Si, cu sufletul strins, Universitatea trebuie sa fie infrinta de fostul ei jucator!
– Nu avem ce face! Craiova trebuia sa fi cistigat meciurile pe care le-a avut pina acum. Nu este vina mea sau a Timisoarei ca s-a ajuns in aceasta situatie incredibila.
– Nu a zis nimeni asa ceva…
– Inteleg. Cu parere de rau, asta-i viata!
