Originar din Craiova (nascut pe 2 noiembrie 1950), Marian Bondrea a inceput fotbalul la Electroputere, debutind in divizia secunda, ca jucator, in sezonul 1969/1970. Din 1972 a trecut la Universitatea, dar a jucat doar in trei meciuri oficiale, evoluind mai mult la tineret. Traseul fotbalistului Bondrea a cuprins apoi: Electroputere (1973), Soimii Sibiu (1974/1975), din nou Electro (din returul 1975/1976 pina in 1978, cind si-a incheieat cariera de jucator).
Ca antrenor, si-a facut debutul tot in Valea Rosie, in 1986. Prima performanta a obtinut-o cu FC Inter Sibiu, cu care a promovat in Divizia A in 1988. A trecut antrenor la FC Olt (1988/1989), dupa care a revenit in orasul natal si a reusit o performanta aproape unica la Electroputere: a dus-o din Divizia B pina in Cupele Europene! A promovat-o in 1991 in prima liga, apoi in campionatul 1991/1992 Electro s-a clasat pe locul III, in timp ce Universitatea a fost pe locul IV. Ambele echipe au jucat astfel in Cupa UEFA. In campionatul urmator, ’92/’93, a fost numit antrenor principal la Universitatea, oltenii clasindu-se atunci pe locul III si cistigind Cupa României. Peste un an, 1993/1994, tot cu Bondrea principal, Universitatea s-a situat pe locul II si s-a calificat in finala Cupei României pe care, surprinzator, a pierdut-o (Gloria – Universitatea 1-0). A fost apoi antrenor la: FC Arges (de doua ori, ’94/’95 si 2000/2001), FC National (’95), IEELIF Craiova (’95), Dinamo (’96), Altay Izmir (’97), Electroputere (’97/’98 si 2000, pe cind echipa se numea Electro Bere), Al Hilal (Arabia Saudita, 2002/2004) si FC Oradea (din vara anului 2004).
La Universitatea a antrenat in 1999 (presedinte George Ilinca) si 2001/2002 (si-a dat demisia dupa etapa a saptea, in toamna lui 2001, presedinte fiind Viorel Ilinca). Are licenta PRO.
