Știri de ultima orăSanatateEuropa riscă să revină la era de dinaintea antibioticelor. România, printre țările cu cele mai grave probleme

Europa riscă să revină la era de dinaintea antibioticelor. România, printre țările cu cele mai grave probleme

Europa se confruntă cu o creștere a infecțiilor provocate de bacterii rezistente la antibiotice, iar în unele țări situația se agravează rapid. România se numără printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale infecțiilor sanguine provocate de bacterii rezistente, potrivit celor mai recente date ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Peste 35.000 de persoane mor anual din cauza rezistenței la antimicrobiene în Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, un bilanț comparabil cu numărul cumulat al deceselor provocate de gripă, tuberculoză și HIV.

Specialiștii avertizează că răspândirea bacteriilor rezistente reduce opțiunile de tratament și poate pune în pericol inclusiv proceduri medicale complexe, precum transplanturile de organe, chimioterapia, intervențiile chirurgicale sau îngrijirea pacienților în terapie intensivă.

„Fără antibiotice eficiente, am putea reveni la era de dinaintea antibioticelor, iar transplanturile de organe, chimioterapia pentru cancer, îngrijirea pacienților în terapie intensivă și alte proceduri medicale ar deveni dificil de realizat în siguranță sau chiar imposibile”, avertizează ECDC.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele, inclusiv bacteriile, dezvoltă capacitatea de a supraviețui medicamentelor concepute pentru a le distruge sau pentru a le opri dezvoltarea. Fenomenul este favorizat, printre altele, de utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor, care contribuie la selectarea și răspândirea bacteriilor rezistente.

România, printre țările cu cele mai ridicate rate ale infecțiilor cu Klebsiella rezistentă

Datele ECDC pentru 2025 arată că România se află printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale infecțiilor sanguine provocate de Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o categorie de antibiotice folosită în tratarea unor infecții severe.

România a raportat o incidență estimată de 18,66 cazuri la 100.000 de locuitori, fiind depășită în clasamentul european de Cipru, care a înregistrat 21,29 de cazuri. Grecia a raportat 16,28 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Potrivit datelor raportate către agenția europeană, 49,7% dintre izolatele invazive de Klebsiella pneumoniae testate pentru rezistența la carbapeneme în România, în 2025, au prezentat rezistență. În analiză au fost incluse 1.216 izolate. ECDC atrage însă atenția că sistemul de supraveghere din România nu oferă o reprezentativitate națională ridicată, aspect care trebuie luat în calcul la interpretarea datelor.

Creșteri importante ale infecțiilor cu bacterii rezistente au fost raportate și în alte state europene. În Ungaria, infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistentă au crescut cu 1.622% față de nivelul de referință din 2019, în Croația cu 409%, iar în Bulgaria cu 356%. Cipru a raportat o creștere de 716%.

O altă bacterie aflată în atenția specialiștilor este Escherichia coli (E. coli). Incidența estimată a infecțiilor sanguine cu E. coli rezistentă la antibiotice a crescut cu 16,4% în Uniunea Europeană între 2019 și 2025, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 este reducerea cu 10% a acestor infecții față de nivelul de referință din 2019.

Peste 70% din povara rezistenței este asociată infecțiilor din spitale

ECDC estimează că peste 70% din povara rezistenței antimicrobiene în Europa este asociată infecțiilor contractate în unitățile medicale și provocate de bacterii rezistente la mai multe antibiotice. Aproximativ jumătate dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin măsuri mai eficiente de prevenire și control al infecțiilor.

Printre măsurile recomandate se numără respectarea riguroasă a regulilor de igienă a mâinilor, folosirea echipamentelor de protecție, izolarea pacienților infectați atunci când este necesar și curățarea corespunzătoare a spațiilor medicale.

Sunt necesare, de asemenea, laboratoare capabile să identifice rapid bacteriile rezistente, personal suficient pentru prevenirea infecțiilor și sisteme de monitorizare care să permită depistarea și limitarea focarelor.

Specialiștii atrag atenția că prevenirea infecțiilor și utilizarea responsabilă a antibioticelor trebuie să funcționeze împreună, atât în spitale, cât și în comunitate.

Antibioticele, folosite uneori pentru infecții virale

Una dintre problemele semnalate de ECDC este administrarea antibioticelor pentru infecții virale, precum răceala, gripa sau COVID-19, împotriva cărora aceste medicamente nu au efect terapeutic.

Utilizarea inutilă a antibioticelor contribuie la dezvoltarea rezistenței bacteriene, deoarece bacteriile sensibile sunt eliminate, în timp ce cele care au dezvoltat mecanisme de apărare pot supraviețui și se pot multiplica.

Aproximativ 90% din consumul total de antibiotice la oameni are loc în afara spitalelor, în comunitate, potrivit agenției europene. ECDC atrage atenția inclusiv asupra administrării nejustificate a antibioticelor copiilor mici pentru tuse, răceli sau dureri în gât provocate de virusuri, afecțiuni care se pot vindeca fără aceste medicamente.

Prevenirea infecțiilor, vaccinarea și respectarea regulilor de igienă pot reduce numărul îmbolnăvirilor, al internărilor și, implicit, nevoia de tratamente cu antibiotice.

Avertismentul ECDC subliniază că rezistența antimicrobiană nu mai este o problemă a viitorului, ci o amenințare actuală pentru sistemele de sănătate. Fără măsuri de prevenire, monitorizare și utilizare responsabilă a antibioticelor, medicina modernă riscă să piardă o parte dintre tratamentele care astăzi salvează vieți.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS