20.6 C
Craiova
luni, 20 mai, 2024
Știri de ultima orăActualitateEra problemelor de sănătate mintală. Care este semnalul de alarmă al unei tentative de suicid

Era problemelor de sănătate mintală. Care este semnalul de alarmă al unei tentative de suicid

Psihoterapeutul Ana Dobre transmite că, pentru mulți terapeuți, pacientul suicidar rămâne încă o provocare mare. Însă există anumite semnale care pot indica specialistului și chiar și celor apropiați că un pacient este pe punctul de a comite o tentativă de suicid. Din nefericire, acestea sunt receptate eronat de multe ori.

Conform unui studiu recent elaborat la nivel mondial, în topul problemelor de sănătate care îi preocupă pe oameni se află, pe locul al doilea (după coronavirus), sănătatea mintală. Deloc de mirare, în contextul creșterii exponențiale a cazurilor de anxietate și depresie în ultimele decenii. Cea mai îngrijorătoare tendință este cea de scădere a vârstei la care apar semnele unor probleme de sănătate mintală. Tentativele de suicid în rândul tinerilor, chiar ale copiilor sunt din ce în ce mai frecvent întâlnite, iar de multe ori gestionarea unui pacient cu gânduri sinucigașe pune mare presiune pe specialiști.

Procesul suicidar parcurge anumite etape

„În general, procesul suicidar are trei mari etape. Prima etapă este ideația, când persoanele consideră suicidul o soluţie posibilă pentru problemele lor şi văd suicidul ca pe o eliberare de durere. Ele pot petrece mult timp gândindu-se la moarte şi suicid, dar în general sunt foarte speriate de sinucidere şi de propriile lor gânduri sinucigaşe. Datorită acestei frici, le este greu să-şi planifice suicidul, dar probabil se gândesc la un număr de metode posibile. Deseori îşi imaginează că mor datorită unor cauze naturale sau îşi doresc să fie ucise într-un accident, dar nu au un plan concret pentru propria lor sinucidere”, spune Ana Dobre.

Psihoterapeut Ana Dobre

În etapa de ideaţie, de obicei, pacienţii vorbesc atât despre dorinţa de a muri, cât şi despre frica de moarte. Discutând cu aceşti pacienţi care vorbesc deschis despre suicid, terapeutul va observa, în general, că frica de moarte a pacientului cântăreşte mult mai greu în acest moment.

Când devin gândurile sinucigașe mai puternice decât teama

În general, etapa 1 durează cel puţin câteva luni şi poate continua ani de zile. Unii oameni îşi petrec cea mai mare parte a vieţii lor adulte cochetând cu ideea de suicid şi se află în mod cronic în această etapă. Persoanele aflate în etapa 1 pot să avanseze sau nu la etapele ulterioare, aşa că etapa 1 nu este delimitată în timp.

În cea de-a doua etapă, ideea sinuciderii devine mai proeminentă decât frica de suicid, deşi aceste persoane încă mai păstrează această frică şi nu s-au hotărât să moară. În general, etapa 2 durează cel puţin câteva săptămâni şi uneori chiar luni, dar rareori se întinde pe mai mult de un an de zile. Odată ce persoana şi-a făcut planuri concrete, ea simte o presiune extraordinară de a decide.

Etapa a treia este cea care, cu mai multă atenție, ar putea fi detectată chiar și de persoanele apropiate.

Semnalul de alarmă

„Etapa a treia este pilotul automat. O persoană suicidară trece de la etapa planificării la cea a pilotului automat exact în momentul în care decide să comită suicidul. Persoana aflată pe pilot automat va manifesta în mod inevitabil o creştere bruscă a dispoziţiei, odată cu atenuarea simptomelor depresive. Ea simte un extraordinar sentiment de uşurare pentru că a luat decizia de a se sinucide”. Așadar, atunci când brusc, starea unui pacient care suferă de depresie ce nu dă semne de ameliorare se îmbunătăţeşte considerabil, mai ales dacă lipseşte orice motiv psihoterapeutic logic pentru ameliorare bruscă, un specialist ar trebui să recunoască faptul că pacientul se găseşte în faza de pilot automat.

„În loc să se relaxeze atunci când un pacient care suferă de depresie pare, în cele din urmă, că se simte mai bine, terapeutul ar trebui să devină mai vigilent ca niciodată şi să caute orice cuvânt sau acţiune care ar putea indica decizia de suicid. Indiciul poate fi foarte subtil, asemenea unei remarci întâmplătoare şi poate fi uşor trecut cu vederea, dacă este inserat într-o conversaţie mai interesantă”, explică psihoterapeutul Ana Dobre.

Chiar pacientul poate da un incidiciu cu privire la intenția sa

Cu toate că pacientul a luat decizia de a se sinucide, va da cuiva un indiciu cu privire la intențiile sale. Aflat în psihoterapie, un pacient va oferi acest indiciu, de regulă, terapeutului său. Din păcate, aceste indicii sunt rareori identificate de persoanele semnificative din viaţa pacientului sau chiar de către terapeut. Prietenii, familia şi profesioniştii în sănătate mintală respiră uşuraţi atunci când văd diminuarea simptomelor depresive ce caracterizează, de fapt, faza de pilot automat, care rareori durează mai mult de 48 de ore. Recunoașterea semnalelor ar putea însemna o șansă în plus pentru acești pacienți.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS