10.4 C
Craiova
vineri, 24 septembrie, 2021
Știri de ultima orăSanatateDiete si fitnessLactatele sărace în grăsimi - sănătoase?

Lactatele sărace în grăsimi – sănătoase?

Dezbaterea dacă lactatele cu conținut scăzut în grăsimi sunt mai sănătoase decât cele cu conținut normal sau ridicat este încă în desfășurare. Din ce în ce mai multe alimente prezintă formule modificate astfel încât să conțină o cantitate cât mai redusă de grăsimi, lucru promovat ca fiind un avantaj al produselor, un atu pentru sănătate.

Provocarea constă în faptul că nu există un răspuns general valabil, ci unul adaptat la individ. Există mai mulți factori în joc, inclusiv de ordin genetic, probleme de sănătate, preferințele gustative, capacitatea de a respecta o dietă și chiar tipul mâncării în sine. Prin urmare, se creează confuzie în rândul consumatorilor.

Ce sunt lactatele sărace în grăsimi?

Laptele și produsele lactate sunt bogate în substanțe nutritive – oferind o sursă excelentă de calciu alimentar și îmbogățite cu vitamina D pentru a stimula absorbția calciului. Ele reprezintă o sursă de proteine ușor digerabile și conțin potasiu, magneziu, fosfor, vitamina A, vitamina B2 și vitamina B12.

Produsele lactate sunt disponibile sub formă de produse cu conținut ridicat de grăsimi, cu conținut redus de grăsimi și fără grăsimi. Toate aceste lactate au aceleași substanțe nutritive, indiferent dacă ele conțin 4% grăsimi (considerat conținut ridicat de grăsimi), au conținut redus de grăsimi (aproximativ 1-2%) sau sunt fără grăsimi (0 până la 0,2% grăsimi).

Lactatele sărace în grăsimi conțin toți nutrienții

În perioada anilor 1980, conținutul de grăsimi al alimentelor a intrat în colimatorul public, iar produsele cu conținut scăzut de grăsimi sau chiar fără grăsimi au devenit alimente recomandate pentru cei care doreau sau aveau nevoie de un regim dietetic.

Îndepărtarea grăsimii din lactate nu reduce substanțele nutritive benefice per porție de produs, inclusiv aportul de calciu, vitamina D și potasiu.

Lactatele și sănătatea

Legătura demonstrată din punct de vedere științific dintre grăsimile saturate, colesterol și bolile cardiovasculare au contribuit la recomandarea produselor lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Totuși, dovezile emergente arată că alimentele lactate cu conținut ridicat de grăsimi au o asociere neutră sau în unele studii, chiar inversă, cu rezultatele cardiometabolice negative asupra sănătății, inclusiv în cazul bolilor cardiovasculare aterosclerotice, diabetului de tip 2 și al factorilor de risc asociați.

Astfel, deși lactatele cu conținut scăzut de grăsimi reprezintă o recomandare practică, superioritatea acestora în comparație cu lactatele cu conținut ridicat de grăsimi nu este în mod evident susținută de rezultatele studiilor prospective de cohortă sau de cele intervenționale recente. În prezent, experții în nutriție sunt în mare parte de acord cu grăsimile din dietă.

Recomandările ghidurilor

Ghidurile din Marea Britanie recomandă în continuare alegerea laptelui, brânzeturilor și iaurtului cu conținut scăzut de grăsimi. În 2019, Heart Foundation a recomandat consumul de lapte cu conținut obișnuit de grăsimi, la fel și pentru brânză și iaurt, dar și produse cu conținut redus de grăsimi.

Acest lucru se îndepărtează de sfaturile anterioare care recomandau lactate cu conținut redus de grăsimi atunci când vine vorba de sănătatea inimii. Australian Heart Foundation și-a actualizat poziția, publicând o nouă declarație privind produsele lactate, care încurajează oamenii să mănânce alimente lactate, cum ar fi lapte, brânză și iaurt, ca gustări sănătoase. De asemenea, concluzionează că deși persoanele cu colesterol ridicat ar trebui să utilizeze lactate cu conținut scăzut de grăsimi, nu există suficiente dovezi care să indice ca toate persoanele să urmeze aceste recomandări. Această îndrumare se referă numai la lapte, brânză și iaurt și nu la unt sau smântână, care sunt încă alimente ce se consumă doar în cantități mici și ocazional.

Ce spun studiile?

O analiza a mai multor studii observaționale, publicata în 2013, a încercat să stabilească dacă există o relație dintre lactatele bogate în grăsimi, obezitatea și bolile cardiometabolice. Concluzia a fost că dovezile observaționale nu susțin ipoteza conform căreia alimentele lactate cu conținut ridicat de grăsimi contribuie la obezitate sau risc cardiometabolic. Aceste constatări pot oferi o justificare pentru cercetările viitoare în ceea ce privește proprietățile bioactive ale grăsimii lactate și impactul practicilor de hrănire a bovinelor asupra grăsimii lactate și implicit asupra sănătății consumatorilor.

În 2017, un studiu realizat pe aproximativ 80.000 de indivizi a concluzionat că dacă o persoană consumă cel puțin trei porții de lactate cu conținut scăzut de grăsimi pe zi, aceasta va prezenta un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu consumul a mai puțin de o porție pe zi. De reținut este faptul că riscul de a dezvolta Parkinson era totuși, în continuare, unul foarte scăzut.

Concluzii

Pe scurt, totalitatea dovezilor provenite din meta-analize nu sugerează efecte nocive ale consumului de lactate cu conținut obișnuit de grăsimi asupra rezultatelor bolii cardiometabolice și a factorilor de risc asociați. Mai mult, unele rezultate sugerează că alimentele lactate fermentate, cum ar fi iaurtul și brânza cu conținut ridicat de grăsimi, pot conferi un anumit grad de protecție împotriva bolilor cardiovasculare și diabetului zaharat de tip II.

Farmacist specialist Valentina Ghimpău

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

România, campioană mondială la… videochat

Industria videochat a transformat România în liderul mondial al...

ȘTIRI GdS