19.4 C
Craiova
duminică, 20 iunie, 2021
Știri de ultima oră Sanatate Alzheimer ar putea fi prevenit, grație unor noi descoperiri

Alzheimer ar putea fi prevenit, grație unor noi descoperiri

Un dezechilibru al microflorei intestinale este asociat cu dezvoltarea în creierul uman a plăcilor de amiloid, cunoscute şi sub numele de „plăci senile”, care se află la originea bolii Alzheimer, a constatat un studiu realizat de o echipă internaţională.

Echipa medicală din spatele acestei descoperiri este formată din specialişti de la Universitatea şi Spitalul Universitar din Geneva, Elveţia, care au colaborat cu oameni de ştiinţă din Italia, de la Centrul Naţional pentru Cercetare şi Îngrijire pentru Alzheimer din Brescia şi de la Universitatea şi centrul de cercetare IRCCS SDN din Napoli, notează Agerpres.

„Am demonstrat deja că microflora intestinală la pacienţii cu Alzheimer era alterată în comparaţie cu cea a persoanelor care nu sufereau de tulburări similare. În cazul primilor, diversitatea microflorei era redusă, cu o supra-reprezentare a anumitor bacterii şi o diminuare a altora”, a explicat unul dintre autorii studiului, Giovanni Frisoni, directorul Centrului pentru Memorie de la Spitalul Universitar din Geneva, care a dorit prin această cercetare să răspundă la întrebarea: „ar putea inflamaţia din sânge să acţioneze ca un mijlocitor între microfloră şi creier?”.

Asociere între bacteriile intestinale și Alzheimer

Se estimează că în corpul uman există aproximativ 2.000 de specii diferite de bacterii, dintre care aproximativ o sută pot fi dăunătoare.

Avansând în cercetare – cu participarea a 89 de persoane cu vârste cuprinse între 65 şi 85 de ani, printre care se numărau pacienţi cu Alzheimer, persoane cu alte boli neurodegenerative şi subiecţi fără probleme de memorie – a fost identificată o asociere între un nivel de inflamaţie detectat în sânge, anumite bacterii intestinale şi Alzheimer.

Potrivit specialiştilor, există mai multe moduri în care bacteriile intestinale pot influenţa funcţionarea creierului. Unul dintre acestea survine din cauza influenţei acestor bacterii asupra sistemului imunitar (de la nivelul intestinului subţire), care modifică interacţiunea acestuia din urmă cu sistemul nervos.

O altă constatare importantă a fost confirmarea prezenţei în creierul persoanelor cu Alzheimer a lipopozaharidelor – proteine care se regăsesc în membrana bacteriilor pro-inflamatorii.

Rezultatele obținute sunt „incontestabile”

Conform oamenilor de ştiinţă, rezultatele obţinute sunt incontestabile şi confirmă faptul că anumiţi agenţi bacterieni ai microflorei (cunoscută şi sub denumirea de floră intestinală) au legătură cu nivelul de „plăci senile” din creier, iar sistemul sanguin joacă rolul de intermediar între cele două, transportând proteinele de la bacterii la creier.

„Rezultatele noastre sunt incontestabile: anumite produse bacteriene ale microflorei intestinale sunt corelate cu cantitatea de plăci de amiloid din creier”, a explicat Moira Marizzoni, care se numără printre autorii studiului. „Într-adevăr, nivelurile ridicate de lipopolizaharide din sânge şi anumiţi acizi graşi cu lanţ scurt (acetat şi valerat) au fost asociaţi cu depozite mari de amiloid din creier. În schimb, nivelurile ridicate ale unui alt acid gras cu lanţ scurt, butiratul, au fost asociate cu o patologie mai puţin (favorabilă apariţiei plăcilor de) amiloid”, a adăugat Marizzoni.

Descoperirea va ajuta în prevenirea bolii

Cel mai important impact al acestei descoperiri, ale cărei detalii au fost publicate în Journal of Alzheimer Disease, va putea fi observat în domeniul prevenirii, deoarece va deschide calea către noi strategii bazate pe modularea microflorei persoanelor considerate cu risc mai mare de a dezvolta această afecţiune. Acest lucru se poate face prin cocktail-uri bacteriene sau produse prebiotice, cu scopul de a hrăni bacteriile „bune”.

Specialiştii au atras atenţia, însă, că va fi în continuare necesar să se aştepte până la identificarea tulpinilor bune care ar trebui să fie incluse în acest cocktail. În plus, efectul protector al acestor tratamente ar fi eficient doar dacă boala este detectată într-un stadiu incipient, motiv pentru care este vorba mai mult de tratamente preventive decât de terapii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Euro 2020 / Spania, ținută în șah de Polonia....

Spania și Polonia au remizat, scor 1-1, în partida...

ȘTIRI GdS

Ministrul Sănătății:Probabil că vom impune personalului sanitar nevaccinat să...

Probabil că vom impune personalului sanitar nevaccinat să se testeze periodic pe cheltuiala proprie

Schimbări de la 1 iulie în sistemul asigurărilor de...

De la 1 iulie românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate....

OMS: Varianta Delta a coronavirusului, pe cale să devină...

Varianta Delta a coronavirsului SARS-CoV-2, detectată prima dată în India şi prezentă la ora actuală în cel puţin 70 de ţări, este pe cale...

Totul despre brânză

Brânza este un aliment complex, o sursă importantă de calciu, ce se prepară din lapte de la diverse mamifere: vacă, oaie, capră, bivoliță, chiar...

Dr. Radu Popa: Stopul cardiac al fotbalistului Eriksen ne...

O lume întreagă a asistat, în stare de şoc, la imaginile incredibile transmise în direct de la Campionatul European de Fotbal, cu un fotbalist...

Infectările anterioare cu COVID-19 ar putea să nu ofere...

Infectările anterioare cu COVID-19 ar putea să nu ofere protecţie pe termen lung împotriva bolii, în special în cazul noilor variante care stârnesc îngrijorare,...