Acasă Sanatate Diete si fitness Dieta prin care putem regla tulburările intestinale

Dieta prin care putem regla tulburările intestinale

-

Persoanele care suferă de tulburări intestinale funcţionale, precum sindromul de intestin iritabil (cu diaree, constipaţie), hemoroizi, pot ajunge la îmbunătăţiri vizibile ale stării de disconfort prin recursul la o alimentaţie echilibrată.

Aceasta poate fi utilă şi în afecţiunile digestive organice, precum bolile inflamatorii intestinale (colita ulcerativa, boala Crohn). Una dintre dietele recomandate este dieta Low FODMAP, precizează medicul Sevastiţa Iordache, medic primar medicină internă și gastroenterologie. Aceasta are la bază un regim alimentar sărac în carbohidraţi, Polioli, Mono-Di-Oligozaharide fermentabile (Fermentable Oligo-Di-Monosaccharides and Polyols).

Ce trebuie evitat pentru un tranzit liniştit

Conţinutul bogat de FODMAP din alimente duce la fermentaţie şi la reţinerea apei la nivelul intestinului subţire şi al colonului. FODMAP nu pot fi digerate sau absorbite complet. Astfel, se ajunge la balonări, la diaree, constipaţie sau alternări între cele două. Unii FODMAP din dietă sunt îndulcitorii care conţin carbohidraţi, precum manitoul, sorbitolul, caisele, prunele, piersicile, cireşele. Fructoza, care se găseşte în miere, fructe şi siropul de porumb, trebuie şi ea evitată.

Nici lactatele nu sunt indicate, şi nici fructanii (grâul, ceapa, usturoiul) sau galactanii (fasolea, lintea şi soia).

„Uneori, în funcţie de caz, schimbarea alimentaţiei poate fi suficientă pentru a reduce disconforturile, astfel încât un pacient să nu fie nevoit să recurgă la tratament medicamentos”, precizează dr. Sevastiţa Iordache.

Grupe de alimente permise în dietă

În dieta cu conţinut scăzut de FODMAP, carnea de vită, pui, miel, curcan şi peştele pot fi consumate. Sana, kefirul şi brânzeturile tari pot fi consumate, însă laptele cu lactoză şi iaurturile dulci, smântâna şi laptele bătut nu sunt indicate. Ca alternative la carne, pot fi consumate orezul, soia, nucile, laptele de migdale, arahidele. Glutenul trebuie evitat, aşadar doar pâinea şi cerealele fără gluten trebuie consumate pentru echilibrarea tranzitului.

Fructele care se pot consuma în timpul dietei sunt bananele, afinele, grapefruit, pepenele galben, strugurii, kiwi, lămâia, mandarinele, portocalele, ananasul, zmeura, căpşunile. Fructele foarte dulci, precum caisele, perele, prunele, pepenele verde, trebuie evitate.

În ceea ce priveşte legumele, pot fi consumate ardeiul gras, morcovii, castraveţii, vinetele, fasolea verde, păstârnacul, dovleacul, cartofii, ridichea, roşiile, dovleceii. În schimb, mazărea, ciupercile, brocolli, fasolea uscată şi varza au un conţinut ridicat de FODMAP şi nu ar trebui să le consumăm.

Recomandări de mese sărace în FODMAP

Dieta săracă în FODMAP ar trebui încercată pe o perioadă de minim şase săptămâni pentru a se observa îmbunătăţiri la nivelul intestinului. Deşi începutul pare dificil, ca la orice dietă, următoarele recomandări pot fi de folos în organizarea unui program de mese sărace în FODMAP.


Omleta cu spanac, ardei gras şi brânză, de exemplu, poate fi o masă consistentă. Orezul cu carne de pui, alături de roşii, spanac, salată verde, ardei, castraveţi, poate fi consumat şi el în dieta săracă în FODMAP. Alte idei de mâncăruri care pot fi consumate în această dietă sunt sandwich-urile cu pâine fără gluten, carnea de curcan, carnea de vită, tocana de legume. Pentru gustări, se poate prepara un terci de ovăz cu banane feliate, migdale şi zahăr brun sau un piure de fructe amestecat cu iaurt de vanilie şi căpşuni, nucile, afinele cu sirop de arţar.

Cunoscând alimentele care trebuie evitate, cu conţinut ridicat de FODMAP, se poate crea un regim alimentar cu care ne putem obişnui.

ȘTIRI VIDEO GdS

Craiovenii, buluc la piaţă

Pandemia de COVID-19 nu prea îi sperie pe craioveni din moment ce dau buluc în pieţele oraşului să se aprovizioneze. Cumpărăturile zilnice...