Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Cea mai întâlnită afecțiune a inimii în cazul doljenilor este hipertensiunea arterială, peste 70.000 de persoane suferind de această boală. În România nu există un program național de prevenție pentru bolile inimii, modalitate prin care țările vestice au redus mortalitatea cauzată de aceste afecțiuni. Terapiile sunt aceleași ca în statele europene, numai că, în ultimele luni, medicamente esențiale pentru acești bolnavi au dispărut de pe piață.

În România au loc, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, arată datele Fundaţiei Române a Inimii. Bărbații au un risc cardiac mai crescut în comparație cu femeile. La fel și persoanele cu istoric familial. Fie că ești femeie sau bărbat, dacă în istoricul familiei tale există cazuri de infarct, trebuie să mergi la medic. Acesta este un prim semnal de alarmă, deoarece ești și tu predispusă unui atac de cord.

Cum se produce infarctul

Infarctul este o afecțiune cauzată de blocarea unei artere care asigură transportul sângelui și al oxigenului către inimă. Acesta se declanșează adesea printr-o durere foarte puternică. În momentul în care se produce această durere în mijlocul pieptului, pacientul își localizează zona unde s-a produs infarctul strângându-și pumnul deasupra sternului.
Durerea se manifestă pe o durată de peste 30 de minute. De regulă, infarctul este cauzat de cheagurile formate la nivelul arterial care blochează circulația fluxului sangvin producând necroza ischemică a mușchiului cardiac.
În cursul infarctului nu se mai produce irigarea inimii. Lipsite de sânge și oxigen, celulele miocardului mor, eliberând enzimele cardiace ce distrug țesutul înconjurător.

Cum procedați?

În cazul în care o persoană ar putea avea un atac de cord: se sună la serviciul medical de urgență, cât mai repede de la declanșarea simptomelor, cel în cauză se va odihni, va sta așezat și va încerca să-și păstreze calmul, se va lua nitroglicerină cât mai rapid dacă apar deja simptomele infarctului miocardic și dacă medicamentul a fost prescris de medic, se va mesteca și înghiți o aspirină (dacă nu aveți alergii la acest medicament), celui aflat în pericol i se va face resuscitare cardiopulmonară: respirație gură la gură și comprimare în zona pieptului. Medicii de la serviciul de urgență vor oferi indicații pentru realizarea corectă a procedurilor de prim ajutor, până la sosirea ambulanței.

Evaluați-i funcțiile vitale

În cazul în care victima este inconștiență, evaluați funcțiile vitale și începeți manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. Îndepărtați cravata și alte accesorii care pot determina compresia căilor respiratorii, urmăriți bolnavul timp de 5 secunde pentru a vedea dacă respiră și verificați-i pulsul. Așezați-l în decupit dorsal (culcat pe spate) pe o suprafață dură, cu capul ușor ridicat spre umeri (eventual introduceți un rulou din material moale sub gât), pentru că limba și țesuturile moi să nu îl împiedice să respire.
Ce nu se va face când o persoană suferă de atac de cord: nu se va lăsa singură persoana care suferă un infarct, decât dacă este absolut necesar, pentru a se cere ajutor, nu se va permite bolnavului să nege simptomele și chiar dacă acesta protestează, se va solicita serviciul de urgență, nu se va aștepta pentru a vedea dacă simptomele dispar, nu se va oferi nici un medicament pacientului cu excepția celor prescrise de medic pentru afecțiunile cardiovasculare.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.