Mâncăm bombe alimentare în fiecare zi, conștient sau nu. Suntem peste șapte miliarde de oameni pe glob, iar industria alimentară caută tot felul de soluții pentru a acoperi nevoia de hrană. Așa se face că multe alimente ascund chimicale și calorii goale care ucid organismul treptat. 95 la sută dintre alimentele aflate pe piață conțin E-uri. Obezitatea a devenit problemă de sănătate publică în România. „La Auschwitz nu era nimeni gras!“ spune o expresie caustică folosită tot mai des pentru a sugera soluția împotriva kilogramelor în plus. Dr. Mihaela Roșianu, medic de medicină generală și terapeut nutriționist, ne vorbește despre cum putem ajunge să avem un stil de viață sănătos. Totodată, învățăm și cum limentația sănătoasă și sportul întrețin sănătatea minții.
Ana-Maria Predilă: Mâncăm bombe alimentare în fiecare zi, conștient sau nu. Suntem peste șapte miliarde de oameni pe glob și anual ne înmulțim considerabil, iar industria alimentară caută tot felul de soluții pentru a acoperi nevoia de hrană. Cum facem să ne hrănim sănătos în aceste condiții?
Mihaela Roșianu: Suprapopularea Planetei este o cauză a alimentației din ce în ce mai proaste. Pe de altă parte, pentru alegerea hranei, suntem responsabili fiecare dintre noi. Medicii se ocupă de bolile noastre, noi ar trebuie să ne ocupăm de sănătatea noastră. Alimentația este sursa zlinică a sănătății. Este foarte important că peste tot se vorbește din ce în ce mai mult despre asta. Astfel, oamenii înțeleg mai bine importanța conexiunii dintre alimentația sănătoasă și săntătea organismului. Starea de sănătate nu înseamnă absența bolii, ci o stare de vitalitate, de mulțumire, fericire. Suntem ceea ce mâncăm. Alimentele pătrund în celulele noastre și treptat devenim ceea ce mâncăm. Proteinele sunt cărămizile organismului nostru. Atunci când construiesc o casă, oamenii sunt foarte atenți la materialele pe care le aleg, se documentează. Prin analogie, și atunci când mâncăm adăugăm cărămizi în fundația casei noastre, care este corpul, și ar trebui să tratăm acest lucru cu mare seriozitate.
„Principala problemă a alimentație de astăzi este supraprocesarea“
A.M.P: Trăim într-o lume agitată, tot timpul suntem pe fugă. Ne puteți învăța câteva reguli simple pentru a încerca să contracarăm lipsa de timp pentru o masă sănătoasă?
M.R: Vestea bună este că pentru a ne alimenta sănătos nu este nevoie de mult timp. Principala problemă a alimentație de astăzi este supraprocesarea. Noi luăm produsele de pe rafturile magazinelor deja supraprocesate, iar în momentul în care le gătim le procesăm din nou. Mesajul este să ne întoarcem la SIMPLU, la alimente cât mai apropiate de forma lor naturală și perpararea lor într-o formă cât mai ușoară. Masa nu trebuie să fie o surpriză pentru noi. „A venit timpul mesei! Ce mâncăm?!“. Dacă ne pregătim, nu mai ajungem în situația în care să apelăm la varianta fast-food.
A.M.P: Cum trebuie să arate o masă pentru o persoana sănătoasă?
M.R: Cele trei mese: micul dejun, prânzul și cina, au rămas și în nutriția modernă ca fiind pilonul stării de echilibru și de sănătate. Este foarte important să nu sărim peste aceste mese. Din discuțiile cu persoanele interesate de nutriție și mai ales de recăpătarea siluetei am observat că se sare des peste masa de prânz. Trebuie să înțelegem că organismul noastru are un bioritm. El funcțonează ca pe vremea bunicilor, are un momente de trezire, dimineața, când sistemul digestiv nu este foarte pregătit, de aceea masa de dimineața este importantă, dar trebuie să fie ușor digerabilă. Momentul prânzului este momentul de maximă funcționare a organismului. Acum este cel mai pregătit să digere hrana și să o transforme în energia de care avem nevoie. La momentul cinei, organismul se pregătește de perioada de repaos, iar hrana trebuie să fie pe planul secund.
A.M.P: Din cauza ritmului alert de viață, ajungem de multe ori să facem din masa de seară principala masă din zi. Este un mit faptul că nu trebuie să mai mâncăm după ora 18.00?
M.R: Nu este un mit, ora poate este mai restrictivă. Cred că se poate prelungi până la 19.30, atâta timp cât ne asigurăm că alimentele alese sunt ușor de procesat de organism. La masa de seară ar trebui să evităm protinele de origine animală și în general carnea. Carnea roșie se digeră cel mai greu. Seara se recomandă legume preparate într-o formă ușor temică. O masă excelentă seara este o supă-cremă de legume.
„Greșelile cele mai frecvente sunt: săritul peste mese, supraalimentarea la masa de seră, combinațiile alimentare greșite“
A.M.P: Sunt oameni care după ce v-au urmat sfaturile au reușit să dea jos kilogramele pe care le aveau în plus și chiar și-au schimbat stilul de viață. Din discuțiile cu ei, care ați sesizat că sunt cele mai frecvente greșeli alimentare?
M.R: Există rezultate și de fiecare dată mă bucur să constat că oamenii cu care am lucrat au acum un mod de viață echilibrat. Mie nu îmi plac dietele. Nu le recomand pentru că ele presupun o perioadă în care ne forțăm să facem anumite alegeri alimentare tânjind după momentul terminării dietei și reîntoarcerii la vechile obiceiuri alimentare. Nu există dieta perfectă, există pași către schimbarea stilului alimentar. Greșelile cele mai frecvente sunt săritul peste mese, supraalimentarea la masa de seră, combinațiile alimentare greșite. Ar trebui să avem toți lipit pe frigiderul din bucătărie o imagine a farfuriei perfecte. Școala publică de sănătate de la Harvard a considerat că un om, pentru a fi alimentat echilibrat, pentru a avea o stare de sănătate optimă, ar trebui să aib,ă pe parcursul unei zile, jumătate din farfurie acoperită de legume și fructe. Apoi ar trebui să avem mult mai multe cereale integrale în alimentație, ar trebui să aruncăm din bucătărie tot ce este alb: făină albă, orezul alb, pastele albe. Trebuie să consumăm și orez și paste integrale, dar trebuie să știm în ce moment al zile este potrivit să facem asta și în ce cantitate. Micul dejun poate consta în cereale integrale, orez integral. Un orez cu lapte reprezintă un mic dejun excelent, un iaurt cu cereale și semințe este o alegere perfectă dimineața. Pâinea integrală de bună calitate trebuie să existe la masa de prânz, în schimb, nu ar trebui să existe la masa de seară.
A.M.P: Spuneați că nu credeți neapărat în diete. Pe internet există tot felul de diete minune, dar care în final nu dau rezultatele dorite. Cum facem să dăm jos kilogramele în plus?
M.R: Trebuie să ne informăm cu adevărat, nu doar să cităm postări și testimoniale de pe Facebook. Trebuie să studiem acest aspect și să ne adresăm unui specialist. Există conceptul de dietă personalizată. Aceasta înseamnă adaptarea fiecărei mese și structurarea ei de către specialist astfel încât să corespundă preferințelor alimentare pe care le avem. O greșală frecventă este asociarea fructelor cu masa. Sunt diete care recomandă consumarea unui pahar de suc de grefă înainte de fiecare masă, ceea ce nu este tocmai potrivit, pentru că acest lucru ne încură procesul de digestie de după masă.
„Fructele trebuie consumate pe stomacul gol“
A.M.P: Trebuie să consumăm fructele înainte sau după masă?
M.R: Fructele trebuie consumate pe stomacul gol. Asta înseamnă înainte de masă și să le acordăm o jumătate de oră să se digere, astfel încât să nu se întâlnească cu următoare noastră masă. Sau să le consumăm după masă, mai târziu, după minimum trei ore.
A.M.P: Principiile alimentație sănătoase se învață de mic. În România, nouă din zece copii suferă de boli de nutriție, iar mai mult de 40% dintre aceștia sunt supraponderali. Cum facem copiii să evite alimentele fast-food, sucurile carbogazoase?
M.R: Pentru un copil este mai greu să înțeleagă lucrurile acestea. E foarte important să le înțeleagă părintele, adultul care răspunde de alimentația copilul. Acele alimente nu ar trebui să existe în casă și să nu fie consumate nici de adulți. Părinții trebuie să dea un exemplu. Nutriția copilului nu este neapărat diferită de cea a adultului, principiile sunt aceleași. Copiii sunt atrași de reclame, dar părinții le pot explica ce este și ce nu este bine. Problema este că o dată gustate acele alimente provoacă dependență. Există dependența de zahăr care deja este instalată la foarte mulți copii și adulți.
„Mezelurile au un procent foarte mare de grăsimi de proastă calitate“
A.M.P: Cât de nociv este consumul de mezeluri?
M.R: Consumul de mezeluri ridică o problemă reală. Ele conțin mulți potențiatori ai gustului astfel încât creează dependență alimentară, schimbă gustul, schimbă percepția palilelor gustative. Cel mai grav lucru pe care îl face monoglutamatul este că strică echilibrul nostru foarte fin dintre starea de foame și cea de sațietate, iar acest aditiv are această capacitate negativă de a ne dezechilibra, astfel încât corpul nu mai percepe normal starea de foame și de sațietate. De aici apare dependența. Mezelurile au un procent foarte mare de grăsimi de proastă calitate. Pot să aibă până la 80% grăsimi: sorici, slănină.
„Cea mai benefică formă de mișcare este tocmai cea care este gratis: mersul“
A.M.P: Combinarea alimentației cu sportul este foarte importantă. Știu că dumneavoastră sunteți pasionată de yoga și încurajați oamenii să o practice. Cât de important este să facem mișcare?
M.R: Mișcarea completează tabloul. Alimentația poate să facă multe, dar nu totul. Piesa din puzzle care este necesară pentru o viață echilibrată, sănătoasă, împreună cu gândirea sănătoasă, este mișcarea. Mișcarea susține sănătatea corpului și sănătatea minții. Eu sunt pasionată de o formă de mișcare conștientă – yoga – care se face în conexiune cu corpul. În general, orice formă de mișcare adaptată vârstei și stării de sănătate este binevenită. Se recomandă mișcarea în aer liber, în parc. Totul pornește de la ceea ce ne declarăm noi înșine. Șablonul „nu am timp“ sau „nu am bani“ nu trebuie să mai existe. Mișcarea este gratuită și cea mai benefică formă de mișcare este tocmai cea care este gratis: mersul.
