Gripa face ravagii în România. Oficial, 45 de oameni au murit din această cauză. Cifra neoficială este mult mai mare. Nici Oltenia nu este ferită. În fiecare săptămână, medicii depistează noi cazuri. Spitalele sunt pline de bolnavi de gripă, viroză, pneumonie. Grav este că sezonul îmbolnăvirilor nu s-a încheiat. Cel mai îngrijorător este faptul că boala a secerat și tineri de 35 de ani care nu sufereau de alte afecțiuni. Cum poate gripa să ucidă și cum ne putem proteja?
Explozie de cazuri de gripă la nivel național. Numărul pacienților din Oltenia cu boli respiratorii de sezon este în creştere. În ultima săptămână, în Dolj, medicii au depistat 22 de cazuri clinice de gripă, 21 în ambulator și unul internat. Dintre acestea, șase cazuri au fost confirmate la examenul de laborator cu virus gripal tip B.
„Numărul total al cazurilor de viroze respiratorii şi gripă înregistrat în această săptămână, 2.518, este crescut faţă de valoarea înregistrată săptămâna anterioară, dar se încadrează în limitele sezonului. Până în prezent au fost vaccinate 35.875 de persoane și vaccinarea continuă“, a declarat dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt la Direcția de Sănătate Publică Dolj.
În Mehedinți, în ultima săptămână au fost depistate 12 cazuri de gripă, dintre care două au necesitat internarare. Numărul cazurilor de gripă sezonieră a ajuns în Olt la 54, şase dintre acestea fiind confirmate în ultima săptămână, dintre care patru la Spitalul Slatina şi două la Caracal. Probele trimise către laboratorul Institutului Cantacuzino din Bucureşti au arătat că trei din cele şase cazuri noi sunt cu virus gripal B şi trei cu virus gripal A. Niciunul dintre cei diagnosticaţi cu gripă nu s-a vaccinat în acest sezon rece.
„În România circulă două tipuri de virus“
La prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, simptomele sunt însă diferite. Diferenţa între răceală şi gripă constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într-un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Astfel, corpul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol.
Gripa este o infecție respiratorie transmisibilă (contagioasă) cauzata de virusul gripal. Acum, în România circulă două tipuri de virus gripal: A (H1N1) și B. Îngrijorător este faptul că gripa ucide și persoane tinere, care nu au avut și alte semne de boală. Cel mai recent caz de acest fel este al unei femei de 35 de ani, din judeţul Iaşi, depistată cu virus gripal de tip B, fără condiţii medicale preexistente cunoscute.
Ceea ce se întâmplă la nivel național în acest moment poate fi comparat, în linii mari, cu marea gripă din 1918, spun medicii. Atunci a fost cea mai devastatoare epidemie din istoria umanităţii. Spre deosebire de celelalte tulpini virale de gripă, care au secerat în special vieţile bătrânilor, copiilor şi altor persoane cu sănătate precară, gripă spaniolă de la începutul secolului trecut şi-a luat tributul de vieţi omeneşti din rândul adulţilor tineri şi sănătoşi.
„În 1918 apareau multe cazuri la persoane cu vârste între 15-45 de ani. Cam așa s-a întâmplat și în 2009, când au murit persoane altfel sănătoase. Acum mortalitatea este predominantă la persoanele cu virusul H1, nu la cele depistate cu virus B. În România, circulă două tipuri de virus: H1N1, care afectează o treime din cazuri, și virusul B, care afectează două treimi din pacienți“, a explicat dr. Dumitra Gindrovel, medic de familie și coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie din cadrul Societății de Medicină de Familie.
„Virusul din tulpina B evoluează nestingherit acum pentru că nu avem oameni vaccinați“
Până în 1978, vaccinurile gripale sezoniere conțineau doar două tulpini virale (una de tip A și una de tip B), însă, pentru a oferi o mai bună protecție împotriva ambelor tulpini virale de tip A, care circulau simultan, s-a luat decizia de a se introduce în compoziția vaccinului o a doua tulpină virală de tip A. De atunci, vaccinurile gripale au devenit trivalente, oferind protecție împotriva a trei tulpini de virusuri gripale: A (H1N1), A (H3N2) și B.
Începând cu sezonul 2001-2002, virusurile gripale de tip B s-au disociat în două linii antigenice distincte (Victoria și Yamagata). Cele două tulpini de tip B au circulat împreună, cu variații de la un sezon la altul și de la o regiune la alta, impunand necesitatea unui nivel de protecție extins, printr-o formulă de vaccin gripal tetravalent. În prezent, există vaccinuri gripale tetravalente eficiente. Începând cu sezonul 2014-2015, conform recomandarilor Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinul gripal cu patru tulpini (tetravalent) a devenit disponibil și în Romania. Este un vaccin ce aduce o componentă suplimentară de protecție, o a doua tulpină de virus B în compoziția sa.
Pe piața din România există vaccinuri gripale tetravalente și trivalente, cu administrare intramusculară și care conțin virus inactivat (omorât). În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății stabilește recomandările privind tulpinile gripale care se folosesc în compoziția vaccinurilor. „Ministerul Sănătății a procedat corect în toamnă, când a decis achiziția de trivalent. MS a avut în toamnă un buget în care a trebuit să se încadreze atunci când a achiziționat vaccinul“, a precizat dr. Dumitra Gindrovel, medic de familie.
„Încă se mai poate face vaccinare“
Românii se pot vaccina în continuare împotriva gripei. Majoritatea medicilor de familie doljeni au administrat deja toate dozele primite, dar vaccinul poate fi cumpărat din farmacii.
„Ideal ar fi fost să avem un număr mare de persoane vaccinate din noiembrie-decembrie. Intervalul în care se instalează apărarea organismului după administrare vaccinului este de aproximativ două săptămâni. Intensitatea cea mai mare a sezonului gripal în ultimii 14 ani a fost undeva la sfârșitul lunii martie. Suntem acum pe o pantă asecendentă. Încă se mai poate face vaccinare, dacă se mai găsește vaccinul. Medicii de familie nu mai au. Se cumpără din farmacii și se transportă imediat la medicul de familie într-un termos sau o geantă izotermă. Nu îl pui în buzunar și te duci cu el a doua zi la medicul de familie“, atrage atenția dr. Dumitra Gindrovel.
Cum ajunge o persoană tânără care nu suferă de alte afecțiuni să moară din cauza gripei?
Virusurile gripale sunt foarte infecțioase și se transmit ușor de la o persoană la alta prin picăturile proiectate în aer prin tuse și strănut. Virusul se poate răspândi și prin strângerea mâinilor sau prin atingerea suprafețelor contaminate cu virusul respectiv.
„Sunt două mari tipuri de cauze de deces la pacienții cu gripă. În prima situație, avem efectul direct al virusului la nivel pulmonar. Este vorba de schimbul de gaze respiratorii care se produce în plămân între sânge și aerul din alveole. Oxigenul trebuie să treacă în sânge. Această trecere se face prin intermediul unei membrane alveolo-capilare, prin difuziune. În zona membranei se află un spațiu interstițial în care se găsesc și foarte multe vase capilare, pentru că ele vin să preia oxigenul. În momentul în care apare gripa, se face o pneumonie interstițială, adică deranjează aceea zonă de intestițiu în care se fac schimburile, astfel încât se mărește distanța alveolo-capilară. Acest fenomen este cu atât mai puternic cu cât capacitatea organismului de a lupta cu virusul este mai mare. Cu cât organismul aduce mai multe elemente în zona interstițială ca să omoare virusul, cu atât membrana alveolo-capilară se mărește, iar procesul de hematoză este blocat. Așa se explică de ce persoanele tinere, care au apărare foarte bună, reacționează în mod paradoxal și se ajunge la deces. Pur și simplu, în lupta pe care o duc cu virusul este un interval de timp în care organismul încearcă să omoare virusul, dar de fapt împiedică procesele fiziologice de oxigenare“, a detaliat dr. Dumitra Gindrovel.
„La gripă apare febra, durerile musculare“
În a doua situație este vorba de persoanele vârstnice, unde lucrurile stau invers. La acestea, prezența virusului și a inflamațiilor afectează tot organismul și îl slăbesc. La cei care au o afecțiune cardiacă, un BPOC, un diabet, deja organismul este slăbit, iar gripa este factorul care le destabilizează organismul de tot.
„La o viroză normală, pacientul poate merge la serviciu. La gripă vorbim de alterarea stării generale, iar pacientul zace. La viroză debutul este mai lent, curge nasul, apare durerea în gât, tusea uneori. La gripă apare febra, durerile musculare, articulare, omul spune „domnule doctor, am impresia că mor, nu mai am aer, mă dor mușchii”. La gripă debutul este brusc și apare febra mare“, a explicat medicul de familie.
„Nu se dă antibiotic la gripă. Există două antivirale: Tamiflu și Valenta“
Gripa nu se tratează cu antibiotic. Pentru prevenție contează foarte mult spălatul pe mâini cu apă și săpun. Vitamina C este foarte importantă, la fel și consumul de lichide și fructe: portocale, lămâi, pere, mere, pentru că ele împiedică aderența virusului la mucoasa respiratorie.
„Nu se dă antibiotic la gripă. Există două antivirale – Oseltamivir și Zanamivir – pe care dacă le administrezi în primele 48 de ore de la debut scurteză durata și amplitudinea simptomelor. La asta se adaugă restul antitermicelor: paracetamol, ibuprofen, algocalmin, astfel încât să fie ținută sub control febra. Vitamina C este foarte importată, la fel și consumul de lichide și fructe. Foarte importante sunt și purtarea măștii și izolarea“, a conchis dr. Dumitra Gindrovel.
