Cei care au mare nevoie de centre de permanență sunt bătrânii de la sate care cu greu pot ajunge la unitățile medicale din oraș
Cei care au mare nevoie de centre de permanență sunt bătrânii de la sate care cu greu pot ajunge la unitățile medicale din oraș
Cei care au mare nevoie de centre de permanență sunt bătrânii de la sate care cu greu pot ajunge la unitățile medicale din oraș

Unitățile de Primiri Urgențe continuă să fie sufocate de pacienți, în timp ce în centrele de permanență sălile de așteptare sunt goale. Mai mult de jumătate dintre cei care vin în Urgența Spitalului Județean Craiova nu reprezintă cu adevărat cazuri grave, urgențe, spun medicii care lucrează aici. Sunt pacienți asiguraţi şi neasiguraţi care ar putea să fie tratați în cabinetele medicale sau în centrele de permanență care au fost înființate tocmai pentru a descongestiona Urgența spitalului. Dar nu se întâmplă așa. Mulţi nici nu ştiu că au această variantă. În Dolj există 14 centre de permanență în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). Pe parcursul a mai multe articole, GdS vă va prezenta situația medicinei rurale doljene, a centrelor de permanență din județ, dar și a medicilor de la care doljenii de la sate așteaptă videcarea.

Centrele de permanență sunt asocieri ale medicilor de familie care funcționează în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, în regim de cameră de gardă. Acestea sunt deservite de medicii de familie care asigură, astfel, continuitatea asistenței medicale primare. Aici, medicii oferă servicii de urgenţă, dar sunt efectuate şi tratamente, cum ar fi administrarea soluţiilor injectabile sau pansarea. Acestea se pot înfiinţa prin asocierea liber consfiinţită între mai multe cabinete de medicină de familie. Medicii din centrele de permenenţă îşi pot desfăşura activitatea fie într-un cabinet medical al unuia dintre aceşti membri, fie prin rotaţie în fiecare din cabinetele doctorilor care fac parte din centru. Există şi posibilitatea ca autorităţile locale să pună la dispoziţie un spaţiu. Pentru a primi aprobarea de funcţionare este necesară o dotare minimală, care, de fapt, se găseşte deja în cabinetul de medicina familiei. Centrele de permanență nu primesc finanțare de la Ministerul Sănătății. „Sunt o asociere între medicii de familie din zonă. Ele nu primesc finanțare pentru medicamente sau aparatură de la Ministerul Sănătății sau de la Direcția de Sănătate Publică. Banii lor provin din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Unele funcționează în cabinetul unuia dintre medicii de familie, altele în clădiri care le-au fost puse la dispoziție de Consiliul Local. În unele localități, primăria sprijină aceste centre, medicii sunt ajutați să mai cumpere din aparatura de care au nevoie“, a spus dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt la DSP Dolj.

În Craiova există două centre de permanență

În Dolj există 14 centre de permanență care au contract cu CAS și 136 de medici. În comparație cu anii trecuți, nu au apărut modificări de contract, în sensul că nu au fost scoase din contract anumite centre sau adăugate altele.
Atât pacienții asigurați, cât și cei neasigurați pot să aibă acces la servicii medicale în centrele de permanență.
În Craiova, unul dintre centrele de permanenţă îşi are sediul în cartierul Craioviţa Nouă, celălalt are arondată zona Siloz. Medicii de aici au responsabilitatea de a asigura asistenţa medicală de urgenţă, la nivelul competenţelor unui cabinet de medicină primară, în afara programului de lucru, adică între orele 15.00 şi 08.00, dar şi sâmbăta şi duminica.
Aceste tipuri de unităţi medicale au un rol foarte important în mediul rural, acolo unde accesul la servicii medicale pe timpul nopţii a ridicat de-a lungul timpului numeroase probleme din cauza numărului limitat de medici şi asistenţi medicali. În astfel de centre se pot rezolva micile urgenţe care ţin de competenţa medicului de familie, dar se pot administra şi tratamente, fără ca pacienţii să mai fie obligaţi să bată drumul pentru a primi îngrijiri medicale într-un spital.

„Mulți dintre pacienții care ajung la UPU Craiova ar putea să fie tratați în centrele de permanență“

Problema este că multe dintre centre nu dispun de dotarea minimă cu aparatură. Pacienții nu au încredere să se trateze aici și ajung tot la Urgența Spitalului Județean. „În Craiova există două centre de permanență. Au fost înființate tocmai în ideea de a descongestiona Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor din oraș, care sunt foarte aglomerate. Mulți dintre pacienții care ajung la UPU Craiova ar putea să fie tratați în centrele de permanență, dar oamenii nu merg acolo, toți vin la spital. Centre de pemanență sunt pentru momentele în care oamenii au nevoie de medic, atunci când s-a terminat programul medicului de familie, iar aici pot să găsească zi și noapte un medic. Problema este că aceste centre nu sunt foarte bine dotate. De multe ori, medicii își aduc de acasă medicamentele de care au nevoie. Doctorii nu au de multe ori nici măcar un electrocardiograf sau posibilitatea să facă analize. Nu au mulți trusă de microchirurgie. Dacă vine un pacient cu plagă îl trimit la Craiova sau de multe ori se cheamă Salvarea și nu opresc la unul dintre centrele de permanență de pe drum, ci toți pacienții sunt aduși la Craiova, chiar dacă nu sunt urgențe majore“, a spus dr. Cristiana Geormăneanu, medic la UPU Craiova.

„Mai avem nevoie de ceva dotări pentru ca totul să funcţioneze perfect, măcar un electrocardiograf“

Medicii spun că două dintre cele mai dezvoltate centre de permanență din județ sunt cele de la Frățila și Sadova. La centrul de permanenţă din Sadova există şi stomatolog, trei farmacii, ambulanţă, aparat de urgenţă, doctor coordonator de gardă, asistentă. „Sistemul de medicină primară chiar funcţionează. Mai avem nevoie de ceva dotări pentru ca totul să funcţioneze perfect, măcar un electrocardiograf. Unul mediu, nu de înaltă performanţă, care costă în jur de 4.000 de lei. Sunt doctori care au cumpărat din buzunarul lor. Cred că tuturor centrelor de permanenţă le-ar fi de mare folos“, a declarat Dumitra Gindrovel, coordonatorul Centrului de Pemanență din Sadova.
Din cauza lipsei de dotare au fost desființate în ultimii ani câteva centre de permanență, printre ele fiind cele de la Brabova, Melineşti şi Mischii. Acestea aveau o adresabilitatea foarte mică şi mare nevoie de dotare corespunzătoare. Doar cel din Brabova a fost redeschis.

Ana DĂNESCU
A absolvit Facultatea de Ştiințe Sociale din Universitatea din Craiova, specializarea Filosofie Sociologie. Lucrează la Gazeta de Sud din 2004 în domeniul social, dar este şi realizatorul rubricii Infosocial la Radio Sud.