O parte din marea familie a Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR) a ajuns sâmbătă la Craiova, în cadrul campaniei „Spune DA! Susţine donarea de organe“. Voluntarii au luat legătura cu medici şi pacienţi din Craiova, dar şi cu locuitorii oraşului, pentru a le explica cât de important este să ajute şi cum pot salva viaţa oamenilor în suferinţă.
Transplantaţii sunt nişte oameni speciali, cărora li se citeşte pe feţe speranţa şi pofta de viaţă. Asta, pentru că au primit o bucăţică de viaţă de la cineva drag sau de la un necunoscut, care nu mai este printre noi, dar care le-a oferit o nouă şansă. 14 astfel de oameni au venit la Craiova pentru a sta de vorbă cu presa, cu pacienţi, medici, dar şi cu craiovenii pe care i-au întâlnit pe stradă, pentru a le povesti că donarea de organe, pe lângă faptul că este legală, este şi un mod de a salva vieţi.
„Un bolnav cu moarte cerebrală nu mai poate fi viu“
„Părinţii“ asociaţiei, Gheorghe Tache şi Amalia Teodorescu, au vorbit despre cât de important este ca barierele legate de credinţă, morală şi etică să fie depăşite, pentru că un cadru legal care să ajute donarea de organe există. Invitaţia ATR a fost onorată de conf. dr. Daniela Cernea, coordonator de transplant, dr. Mirela Tudor şi dr. Maria Daniela (nefrologie), dr. Valentina Ciurea din partea Casei de Asigurări de Sănătate Dolj, dr. Narcisa Dincă din partea Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, sociologul Andreea Niţă şi de dr. Maria Avram din partea Crucii Roşii. „Moartea cerebrală nu este înţeleasă pentru că inima bate, dar bolnavul nu mai are funcţie cerebrală, ceea ce dă viaţa omului. Bolnavul e deasupra oricărei resurse în moartea cerebrală. Examenele clinice şi paraclinice sunt foarte sigure, repetate, iar un bolnav cu moarte cerebrală nu mai poate fi viu. Lumea trebuie să ştie că aceia care declară moartea cerebrală nu au nici o implicare în a obţine de la familie acordul donării. Legea e foarte bine făcută ca pe mine să nu mă acuze cineva. Eu nu iau legătura cu familia, iar lumea trebuie să înţeleagă că timpul dintre declararea morţii cerebrale şi hotărârea familiei este mare, iar pacientul se degradează“, a explicat Daniela Cernea, medic specialist ATI şi coordonator al programului de transplant.
Medicii au venit, autorităţile nu
Dr. Valentina Ciurea (CAS Dolj) a spus că oamenii ar trebui să conştientizeze că pot deschide un drum pentru o nouă viaţă. Aceasta a spus că în primul trimestru al anului 2013, 48 de bolnavi din Dolj au beneficiat de transplant şi au primit compensare de 100%. Dr. Narcisa Dincă (DSP Dolj) a subliniat că instituţia pe care o reprezintă va susţine proiectele ATR: „E foarte important ca oamenii să ştie ce se întâmplă după un transplant. Lupta nu se termină acolo. La ora actuală, avem 1.000 de pacienţi în dializă şi o listă de aşteptare pentru transplant destul de mare: 2.000 de persoane“. Toţi cei prezenţi au sugerat că donarea trebuie încurajată şi trebuie formată o relaţie între pacient, medic şi decident. Chiar dacă au fost lansate invitaţii către reprezentanţii autorităţi locale, nimeni nu s-a prezentat. Chiar şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a preferat să nu vină, deşi acţiunea a avut loc în primărie, iar dumneaei se afla în clădire.
Declaraţie gratuită pentru donare post-mortem
Desfăşurată sub auspiciile Ministerului Sănătăţii, campania „Spune DA! Susţine donarea de organe“ a venit să informeze oamenii şi despre noul registru unic al donatorilor, care ar urma să fie înfiinţat printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii. În acest registru vor fi trecuţi donatorii care, mergând la notar, vor face o declaraţie gratuită, prin care vor semna că sunt de acord cu donarea de organe post-mortem. Atunci când vor fi eliberate cardurile de sănătate, beneficiarii vor avea posibilitatea de a alege, într-o rubrică, dacă vor sau nu să-şi doneze organele post-mortem.
„În 2009 am primit de la soţie un lob de ficat. Trăiesc prin ea“
Unul dintre cele mai emoţionante momente din cadrul întâlnirii de sâmbătă dimineaţă a fost prezentarea tuturor voluntarilor ATR şi a pacienţilor, transplantaţi sau aflaţi pe lista de aşteptare, care s-au aflat în sala de întâlnire. „Mă numesc Ionuţ Ungureanu, am 21 de ani şi sunt de două săptămâni în programul de dializă. De doi ani am fost diagnosticat cu insuficienţă renală“. „Sunt Costi Purcărea şi am un an de la transplant“. „Numele meu este Ionel Ionişcu şi în anul 2009 am primit de la soţie un lob de ficat. Trăiesc prin ea“. „Sunt Duman Constantin şi am stat patru ani pe lista de aşteptare. Acum trei ani m-am operat. Soţia şi trei copii au stat alături de mine. Eram internat la Fundeni într-o stare foarte gravă. Nu ştiu cât puteam să mai trăiesc“. O sumedenie de astfel de declaraţii s-au făcut auzite sâmbătă şi au stârnit aplauze, respect şi lacrimi. Transplantaţii ştiu că viaţa lor a fost salvată de un om sau de familia unui om cu suflet mare şi că, astfel, li s-a dat şansa să trăiască.
Acţiunea Asociaţiei Transplantaţilor din România a continuat şi după-amiaza, când, alături de voluntari ai Crucii Roşii – Filiala Dolj, au împărţit pliante, au stat de vorbă cu craiovenii şi au impărţit baloane cu led, în memoria Donatorilor-Îngeri şi a celor care au încetat din viaţă pe lista de aşteptare. De aici, voluntarii ATR vor pleca în Bucureşti, pentru încă un episod al campaniei, după ce au fost la Iaşi, Constanţa şi Braşov. La final, ei vor susţine o conferinţă naţională unde vor vorbi despre reacţii şi vor face un rezumat al campaniei.
Câte ceva despre ATR
Asociaţia Transplantaţilor din România are, la momentul actual, peste 1.600 de membri. Majoritatea lor au beneficiat de transplant de ficat, rinichi, grefe sau de transplant pulmonar în străinătate. Ei militează pentru drepturile pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare şi pentru cei care au beneficiat de transplant, pentru îngrijirea post-operatorie.
„Este o performanţă a ştiintei şi a practicii medicale pe care Biserica o binecuvântează, atâta vreme cât, prin transplant, se rezolvă criza determinată de lipsa altor soluţii de vindecare şi se redă viaţa normală unei persoane, fără însă a i-o ridica alteia: nimeni nu trebuie ucis pentru ca să trăiască altcineva“.
Patriarhia Română despre donarea de organe
„La momentul de faţă, în România, există trei centre de transplant: Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Dacă ar fi atâţia donatori încât cele trei centre existente
în România să nu facă faţă, s-ar construi noi centre. Dar nu sunt“.
Membru ATR, Craiova
