Diabetul zaharat este o afectiune a lumii moderne. Fie ca are origini genetice sau a fost dobândita in timp, boala s-a transformat intr-o adevarata epidemie, iar victimele se inmultesc de la o zi la alta.
Peste 150 de milioane de oameni sufera de diabet zaharat si se estimeaza ca numarul lor se va dubla pâna in 2025. Dintre toti diabeticii, 10% au diabet zaharat de tip 1, iar restul, de 90%, au diabet zaharat de tip 2.
Diabetul zaharat de tip 1 este caracteristic vârstelor tinere, dar poate sa apara la orice vârsta. Diabetul zaharat de tip 2 este specific vârstei maturitatii. In toate partile lumii a crescut numarul cazurilor de diabet atât la persoanele mature, cât si in rândul copiilor si adolescentilor, inregistrându-se din ce in ce mai multe cazuri la vârste mici.
In lume, prevalenta diabetului zaharat este de 3-5% din populatie, iar in România, de 3,2%, tara noastra incadrându-se in rândul statelor cu prevalenta scazuta. Datele statistice nu reflecta insa numarul real al cazurilor. Studiile facute de medicii epidemiologi arata ca in realitate diabetul afecteaza mult mai multe persoane, la fiecare caz diagnosticat existând alte 1-2 cazuri nedepistate.
Medicii specialisti pun acest fenomen pe seama modernizarii societatii, lumea platind un tribut vietii sedentare si alimentatiei nerationale. „Principalele cauze care au dus la cresterea epidemica a diabetului zaharat sunt imbatrânirea populatiei, renuntarea la miscare, alimentatia cu o concentratie scazuta de calorii, consumul excesiv de grasimi, urbanizarea si chiar westernizarea realitatii socio-economice. Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc pentru aparitia diabetului zaharat de tip 2“, sustine dr. Daniela Popescu, medic primar in cadrul Centrului Clinic de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Craiova.
Simptome
Primele semne de diabet sunt usor de identificat. Poliuria (urinarea frecventa) este unul din simptomele principale ale imbolnavirii. Bolnavul simte nevoia de a merge frecvent la toaleta, cantitatea de urina eliminata in decursul a 24 de ore putând depasi doi litri. Urinarea frecventa este insotita de o sete intensa (bolnavul ajungând sa consume patru-sase litri de lichide pe zi) si foame chinuitoare. In ciuda senzatiei de foame, bolnavul slabeste vazând cu ochii, ajungând sa dea jos zeci de kilograme intr-un timp foarte scurt. In faza avansata, atunci când se instaleaza acidoza, foamea se transforma in lipsa poftei de mâncare, apar greturi si varsaturi. „Aparitia diabetului zaharat mai poate fi insotita si de alte simptome, cum ar fi oboseala, tulburari ale acuitatii vizuale, crampe musculare, tegumente si mucoase uscate, pliu cutanat persistent. Toate aceste simptome apar evident in diabetul zaharat de tip 1, dar pot fi estompate sau absente in diabetul zaharat de tip 2, care din aceasta cauza este mai greu de diagnosticat. De multe ori este depistat cu ocazia unei examinari de rutina, a unei interventii chirurgicale sau cu ocazia aparitiei unor complicatii acute sau cronice“, a precizat dr. Daniela Popescu.
Complicatii
Complicatiile apar in general la bolnavii neglijenti, dar si cei care se ingrijesc pot avea probleme, aici intervenind imunitatea scazuta sau factorii genetici. Dintre complicatii, cele mai frecvente sunt hipoglicemia sau coma hipoglicemica, cetoacidoza diabetica, nefropatia diabetica, retinopatia diabetica, neuropatia diabetica, arteriopatia membrelor inferioare, cangrena diabetica, sau complicatiile infectioase (infectii respiratorii, TBC, vaginite candidozice, bartolinite, gingivite etc.), ciroza hepatica, litiaza biliara. Tratamentul in diabet implica medicatia specifica, exercitii fizice si, obligatoriu, dieta. Lipsa tratamentului sau neglijarea lui are efecte foarte grave, putând duce chiar la deces.
Durata medie de viata a unui bolnav de diabet este cu zece ani mai mica decât a nediabeticilor, moartea subita fiind destul de frecventa in rândul acestora. Cardiopatia ischemica si accidentele vasculare cerebrale sunt de doua-trei ori mai frecvente, iar infarctul miocardic, de zece ori. Durata supravietuirii dupa infarct miocardic acut este mai mica, rata mortalitatii atingând 25%, in primul an dupa infarct. Dupa 20 de ani de evolutie, peste 70% dintre diabetici sufera de boli de piele, ca urmare a scaderii rezistentei la infectii.
Masurarea glicemiei
Depsitarea diabetului se face in urma examenului de laborator. Diagnosticul pozitiv este stabilit daca simptomele de diabet sunt asociate cu o glicemie plasmatica ocazionala (masurata in orice moment al zilei, fara legatura cu timpul scurs de la ultima masa) mai mare sau egala cu 200 mg/dl (11,1 mmol/l) sau daca glicemia plasmatica, in conditiile in care pacientul nu a mâncat in ultimele opt ore, este mai mare sau egala cu 126 mg/dl (7 mmol/l).
