Deteriorarea relaţiilor bilaterale româno-ruse ar putea intra pe teritoriu economic, a avertizat Konstantin Kosacev, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat. Pentru a vedea care sunt domeniile economice care ar putea fi cel mai afectate, HotNews a obţinut „istoria“ schimburilor comerciale pe primul semestru dintre România şi Rusia. În cifre, relaţiile economice stau în felul următor: de la ruşi am importat în prima jumătate de an 1,8 milioane de tone de mărfuri în valoare totală de 1,03 miliarde de euro, în vreme ce, la export, România a oferit în aceeaşi perioadă 65.000 de tone de mărfuri, în valoare de 366 de milioane de euro. Avem un deficit comercial cu ruşii de peste 670 de milioane de euro.
Cerealele la care se face referire în document se referă la porumb modificat genetic, preţul acestuia fiind de aproximativ 3 euro/kg.
Cea mai mare pondere a importurilor este formată din combustibili şi uleiuri minerale, potrivit codificării CAEN – peste 950 de milioane de euro. Pe locul al doilea – peste 18 milioane de euro – avem importurile ruseşti de fontă, fier şi oţel, iar pe locul al treilea, cu peste 11 milioane de euro, sunt minereuri, zgură şi cenuşă. Hârtie şi carton aducem de la ruşi de alte 7 milioane de euro, iar cauciuc de 6,9 milioane de euro.
În schimb, România a furnizat ruşilor cereale în valoare de aproape 7 milioane de euro şi produse farmaceutice de peste 32 de milioane de euro. Un deficit ridicat avem şi în privinţa jucăriilor. În primele şase luni din acest an, România a adus jucării din Rusia în valoare de aproape 400.000 de euro, în vreme ce exportul românesc de jucării către Federaţia Rusă nu a depăşit un nivel mai degrabă simbolic.
Cele mai vulnerabile sectoare sunt aşadar cel al combustibililor, minereurilor şi materiilor prime folosite în special în construcţii, sectoare în care o posibilă restrângere a exporturilor ruseşti către România ar putea genera probleme economice în ţară.
De cealaltă parte, reacţia României ar fi eficace acţionând asupra exporturilor din zona auto, farmaceutică şi cerealieră, unde sunt cele mai mari sume obţinute.
Federaţia Rusă reprezintă al 12 partener comercial ca importanţă pentru România, cu mai puţin de 2% pondere în totalul exporturilor, chiar dacă volumul schimburilor comerciale a crescut în 2010 faţă de 2009. În privinţa importurilor, ruşii au o pondere de 4,8% în totalul importurilor româneşti, volumul schimburilor dublându-se în comparaţie cu primul semestru din 2009.
Exporturile FOB realizate în semestrul I 2010 au fost de 71.181,3 milioane de lei (17.161,1 milioane de euro), iar importurile CIF au fost de 90.704,2 milioane de lei (21.868,3 milioane de euro). Comparativ cu semestrul I 2009, exporturile au crescut cu 23,3% la valori exprimate în lei (25,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 17,0% la valori exprimate în lei (19,3% la valori exprimate în euro).
Deficitul comercial FOB-CIF în semestrul I 2010 a fost de 19.522,9 milioane de lei, cu 271,5 milioane de lei mai mic decât în semestrul I 2009.
La valori exprimate în euro, deficitul comercial FOB-CIF în semestrul I 2010 a fost de 4.707,2 milioane de euro, în creştere cu 25,4 milioane de euro faţă de cel din semestrul I 2009.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în semestrul I 2010 a fost de 52.257,1 milioane de lei (12.590,3 milioane de euro) la expedieri, şi de 65.136,3 milioane de lei (15.695,0 milioane de euro) la introduceri, reprezentând 73,4% din totalul exporturilor şi 71,8% din totalul importurilor.
Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea calculată din valori exprimate în euro a fost determinată de aprecierea monedei naţionale în lunile ianuarie-aprilie 2010 cu valori ce se situează în intervalul 1,6%-4,5%, faţă de lunile corespunzătoare din anul 2009, şi de deprecierea monedei naţionale în lunile mai-iunie 2010 cu valori ce se situează în intervalul 0,1% – 0,6% faţă de lunile corespunzătoare din anul 2009.
Dan POPA
