Mustrarea României

Raportul Comisiei Europene privind Justiţia din România este cea mai puternică palmă pe care Traian Băsescu a primit-o din partea Uniunii Europene în toată cariera lui de preşedinte al statului român. O palmă meritată. Este necesară însă o remarcă: falimentul Justiţiei româneşti este cauzat nu numai de Traian Băsescu şi de Partidul Democrat Liberal, ci de toate partidele care au guvernat România post-decembristă, precum şi de ex-preşedinţii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. În ciuda acestei evidenţe, Traian Băsescu este cel care primeşte palma europeană şi astfel îşi plăteşte propria inconsecvenţă în adoptarea şi implementarea măsurilor de reformă. Reacţia preşedintelui Băsescu, îmbrăcată într-o ponosită haină de sincer sau mimat patriotism, este descurajantă şi aduce deservicii României. Tonul diplomatic al Raportului Comisiei Europene ascunde atât nervozitatea oficialilor europeni cu privire la corupţia generalizată din România, cât şi avertismente serioase care pot avea foarte curând consecinţe deosebit de grave pentru statul român. Fără să mediteze la aceste aspecte, Traian Băsescu a dat un răspuns eronat.
Preşedintele Băsescu avea posibilitatea să se folosească de criticile formulate de Comisia Europeană pentru a relansa cruciada anticorupţie, care i-a adus voturile românilor şi cele două mandate de preşedinte al Republicii. În mentalul colectiv al poporului român, o dojană venită de la străini, în cazul nostru de la „Înalta Poartă“ a Comisiei Europene, valorează mult mai mult decât un sfat dăruit de elita ţării sau în lipsa acesteia, de înţelepciunea strămoşului anonim. Românii au această slăbiciune, de a fi mai receptivi la ce zic străinii, decât la glasul celor de acelaşi sânge. Raportul Comisiei Europene ar fi oferit justificarea necesară unei puternice ofensive împotriva marilor corupţi din România. Totuşi, Traian Băsescu a ales să se certe cu Comisia Europeană şi să dispună redactarea unui raport „românesc“ asupra Justiţiei noastre. De ce a făcut Băsescu acest gest?
O campanie împotriva corupţiei lansată de preşedinte ar avea costuri foarte mari, atât de mari încât ar însemna, pe lângă arestarea şi condamnarea a numeroşi politicieni şi oameni de afaceri corupţi din grupurile de interese ale partidelor de opoziţie sau aliate la guvernare, decapitarea „ocultei“ din spatele PDL şi, mai ales, a unor persona-je importante din jurul lui Traian Băsescu. Un preţ prea mare, care poate fi şi începutul dispariţiei definitive a PDL de pe scena politică românească. Ce cale va alege preşedintele Băsescu? Este evident că Traian Băsescu are puţin timp la dispoziţie pentru a domoli iritarea Comisiei Europene. Această iritare poate influenţa negativ relaţia României cu Uniunea Europeană şi, înainte de toate, poate provoca restricţionarea accesului la fondurile europene. În plină criză economică, restricţionarea sau solicitarea rambursării unor fonduri care au fost utilizate ilegal ar provoca un nou şi grav moment de tensiuni politice şi sociale.
În România, există însă suficiente resurse pentru a combate corupţia şi a reaşeza utilizarea fondurilor europene pe o temelie morală şi legală. Informaţiile oferite de diferite instituţii specializate ale statului, în care se relatează despre modul în care sunt administrate fondurile europene, despre cum se organizează licitaţiile pentru contractarea de lucrări şi servicii plătite din aceste fonduri, anchetele DNA despre implicarea unor oameni politici marcanţi în afaceri ilegale şi de corupţie, dosarele de corupţie care sunt spre judecare în instanţe pot reprezenta tot atâtea posibile argumente că în România se combate corupţia. Toate acestea vor deveni cu adevărat argumente în faţa Comisiei Europene atunci când rezultatul final va fi condamnarea penală definitivă a marilor corupţi din România şi recuperarea fondurilor europene care sunt utilizate ilegal.
Traian Băsescu este la o răscruce a carierei sale politice. Rezultatele unui sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice i-au demonstrat preşedintelui că poporul îl consideră principalul vinovat de marele eşec înre-gistrat de guvernul Boc în încercarea de a relansa economia ţării. Poporul nu-l mai iubeşte pe preşedinte, iar amintirea acelui Traian Băsescu, luptătorul împotriva mogulilor şi corupţilor, a fost mâzgălită de mizeria morală a corupţilor şi mogulilor din PDL şi guvernul Boc. În situaţii dispe-rate sunt necesare măsuri deosebit de curajoase. Ce decizie va lua preşedintele ţării? Quo vadis, Traian Băsescu?