Feng shui pentru rubensianul Remeş

Localnicii din Câmpia Turzii îşi freacă palmele de bucurie. Se văd stând pe un purcoi de bani câştigat din vânzarea loturilor de teren spaniolilor care vor să înfiinţeze aici vaste plantaţii de căpşuni. Umblă vorba că madrilenii ar veni chitiţi să cumpere sute de hectare, numai în zona Turzii. Acum metrul pătrat se vinde cu 20 de euro, dar, dacă spaniolii se ţin de cuvânt, preţul va exploda, pentru că terenul lor este mănos. În vremea asta, încet-încet, agricultura noastră este falimentată de construcţiile de vile rezidenţiale, care apar precum ciupercile după ploaie. Ţăranilor din jurul Bucureştiului sau din zonele pe unde trece vreo autostradă le-au crescut în curţi, peste noapte, palate şi maşini luxoase, după ce şi-au dat pe mulţi euro pământul. În multe locuri, ce nu a reuşit statul prin programul rentei viagere, să comaseze suprafeţele agricole, iată că au izbutit întreprinzătorii de ocazie care le-au cumpărat terenurile oamenilor de la ţară, după care le-au vândut la un preţ de câteva ori mai mare fie statului, fie altor afacerişti.
La polul opus însă, guvernanţii, chipurile, se agită, în prime time, să nu pierdem fondurile destinate agriculturii, venite „moca“ de la Bruxelles. Dar pariurile sunt deja pierdute. În premieră, rubensianul ministru al agriculturii, Decebal Traian Remeş, a anunţat deja că nu mai este niciun dubiu: vom pierde sume importante din fondurile acordate de UE pentru proiecte în agricultură, din cauza numărului redus de cereri depuse de fermieri şi a procedurilor administrative deficitare. Ce rămâne de făcut nu este altceva decât atenuarea pierderilor. Lenea, deficienţele sistemului informatic de înregistrare a cererilor şi neprofesionalismul fiilor, fiicelor, cumnaţilor, cumnatelor, ginerilor şi amantelor angajaţi la Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură sunt motivele pentru care riscăm să ne scape printre degete miliarde de euro. Deşi în trei săptămâni expiră termenul până la care ţăranii trebuie să depună cererile pentru subvenţii, iar APIA să le înregistreze, până acum doar 70 la sută din cei 1,4 milioane producători şi-au deschis un cont bancar. Şi mai puţini au fost oficial înregistraţi în sistem. După jumătatea lunii mai, sumele acordate de UE sunt reduse cu unu la sută pentru fiecare zi de întârziere la înregistrarea cererilor. În acest timp, funcţionarii APIA, plătiţi cu un spor la leafă de 75 la sută faţă de cei din Ministerul Agriculturii, trimit ţăranii să „downloadeze“ de pe internet inutile ghiduri ale fermierului. De parcă nea Gheorghe ar fi navigat pe net toată viaţa lui până acum. Degeaba ameninţă proaspătul ministru cu tăieri din leafă sau chiar demiteri la APIA. Răul este deja făcut, iar banii nu-i chip să îi mai recuperăm. Nu-i vorbă, s-a întâmplat şi la case mai mari. Comisia Europeană va solicita returnarea unor fonduri totale de 285,3 milioane de euro, acordate sectorului agricol din 14 state membre UE, întrucât sumele nu au fost utilizate în conformitate cu procedurile blocului comunitar. Banii se vor întoarce la bugetul UE, deoarece procedurile de control aplicate la nivel local au fost inadecvate sau reglementările blocului comunitar privind cheltuielile agricole nu au fost respectate. De data aceasta, fermierii păgubiţi sunt cei din Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Spania, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Finlanda, Marea Britanie şi Portugalia.
Cea mai mare sumă, de 60,6 milioane euro, va fi returnată de Spania, pentru nerespectarea unor date-limită pentru efectuarea unor plăţi, urmată de Marea Britanie şi Italia, pentru motive similare. Este însă o mică „diferenţă“. Dacă aceste state îşi pot permite să piardă din banii europeni destinaţi agriculturii, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ţara noastră. Presupunând, în varianta optimistă, că la Bruxelles comisarii se vor îndupleca şi vor accepta cererea premierului Tăriceanu şi a ministrului Remeş pentru prelungirea termenului până la care pot fi depuse cererile pentru subvenţiile europene, misiunea ocupantului fotoliului de la agricultură rămâne aproape imposibilă. Situaţia dezastruoasă găsită la preluarea postului, după cum el însuşi a calificat-o, şi, colac peste pupăză, şi „atmosfera mai potrivită pentru distracţii decât pentru lucru, cu lumină difuză şi femei frumoase“ găsită în biroul său îi fac ministrului Remeş sarcina şi mai dificilă. După ce şi-a schimbat, la propriu, fotoliul ministerial cu unul în care să-i încapă şi persoana sa rotofeie, ca apoi să desfiinţeze mica expoziţie de vinuri din minister, nu ar fi de mirare ca liberalul să recurgă şi la serviciile unui specialist în feng shui care să-i determine, cu mare exactitate, cea mai potrivită locaţie a biroului pentru ca munca sa de la etajul întâi al ministerului să fie încununată de succese depline.