Adrian Nastase il foloseste pe Emil Constantinescu?

La Consiliul National al PSD, Adrian Nastase a lansat un nou atac la adresa opozitiei. Ca de obicei, presa l-a taxat drept antidemocrat. E o eticheta absurda. Premierul e si lider de partid. Atit el, cit si PSD sint zilnic tinta unor torpile verbale din partea formatiunilor din opozitie. Traian Basescu, cel putin, ar putea sa-si dea doctoratul in viata lui Adrian Nastase comentata de un ins cu gura mare. Primarul general are toate sansele sa ramina in istorie prin opera sa anti-PSD. Are mai putine sanse sa ramina insa prin opera sa antimizerie bucuresteana. A rapi dreptul unui sef de partid de a ataca un alt partid mi se pare o intelegere anapoda a democratiei. Asa cum anapoda mi se pare judecata potrivit careia a fi jurnalist independent inseamna doar a putea sa critici puterea. A fi independent inseamna a putea sa scrii dupa cum te taie capul. Sa lauzi si sa critici cind vrei nu numai puterea, dar si opozitia.

Oricum, semnificativ ramine ca Adrian Nastase a folosit prilejul reuniunii nationale pentru a se mai rafui nitel cu adversarii PSD. A facut-o nu numai pentru ca in calitate de politician simtea ca trebuie sa raspunda, dar si pentru ca e un excelent manipulator al presei. El stia ca, fara un moment precum atacul la opozitie, marcat de utilizarea unor formule pitoresti, vecine cu badaraniile, sedinta Consiliului National n-ar fi reusit sa sparga bariera mediatica. De altfel, putem ghici usor in multe dintre interventiile premierului calculul de a spune sau a face ceva numai si numai pentru a intra in vizorul presei, care se hraneste totusi cu interesantul impins pina la scandalos.

Dezlantuirea impotriva opozitiei se explica si printr-un efort vizibil in ultimul timp la Adrian Nastase. Cel de a trezi partidul din somn, de a-l mobiliza in vederea luptei electorale, de a-i inculca sentimentul primejdiei. Ca si in alte ocazii, e un efort zadarnic. PSD doarme mai departe. Unii dintre lideri n-au constiinta pericolului. Sint prea prosti pentru a fi si vigilenti. Altii nu mai au nici un chef de lupta. S-au rostuit, au facut averi. Se gindesc la o retragere din politica in care s-au angajat nu din pasiune, ci din instinct de afaceristi. Sub acest semn, nu ocolesc gindul de a se pune bine cu eventualii succesori la guvernare. Au procedat asa si multi dintre politicienii fostei puteri, insi pe care azi nu-i intreaba nimeni de unde si cum au facut rost de bani.

Au parut de inteles atacurile la adresa Aliantei PNL-PD. Mai putin de inteles au fost cele la adresa Actiunii Populare a lui Emil Constantinescu. Iscoditorii dedesubturilor din politichia romaneasca s-au intrebat de ce a risipit timp si energie liderul unei formatiuni de aproape 50 la suta in sondaje pentru a denunta pe liderul unei formatiuni cu un scor sub marja de eroare. E o intrebare ce s-a vrut retorica. Altfel spus, o intrebare repros pentru Adrian Nastase. Pusa astfel, problema e suie. In politica nu trebuie dispretuit nici un adversar. Actiunea Populara are un capital minor. Asta nu inseamna ca nu si-l poate spori la un moment dat. Istoria se defineste prin surprize. Chiar daca Actiunea Populara n-ar avea nici o sansa la viitoarele alegeri, asta nu inseamna ca prin dezvaluirile din care si-a facut o practica politica n-ar putea aduce mari pagube partidului de guvernamint. Mai ales ca formatiunea e condusa de un politician pe care e practic imposibil sa-l acuzi de coruptie.

Plecind de aici, unii comentatori au rezumat atacul lui Adrian Nastase la tentativa de a amuti o voce incomoda pe scena publica. Nu asta e, cred, explicatia de fond a interventiei sale. Adrian Nastase e poate cel mai abil om politic din anii postdecembristi. Un lider de partid intrunind perfectiunea in batalia de culise tipica oricarui mare partid precum PSD. Pe cit de bun sef de formatiune, pe atit de slab sef de guvern, post care cere si altceva decit abilitatea. Capacitatea de a administra, de exemplu. Din aceasta perspectiva, Adrian Nastase nu poate sa nu fie interesat de diversificarea, ca sa nu-i spun maruntirea, formatiunilor de dreapta. O Actiune Populara luata in seama ca adversar de PSD atrage atentia si chiar voturile. Dar nu numai atit. Pericolul identificat de Adrian Nastase ca fiind principal e cel al Aliantei PNL-PD. Pentru a-l diminua, o tactica socotita eficienta ar fi delimitarea unei alte formatiuni ca intruchipind dreapta pura, dreapta care n-a facut mezalianta cu stinga reprezentata de PD. O formatiune pe care insasi puterea o identifica, atacind-o din rasputeri, ca adevaratul adversar de dreapta.

Emil Constantinescu folosit de Adrian Nastase? Posibile calcule. Ca toate calculele din politica, ele pot fi date peste cap de catre istorie. Prea mult incurajata ca adversar, Actiunea Populara ar putea deveni un adversar serios al PSD. Timpul ne va lamuri daca nu cumva abilul politician Adrian Nastase n-a cazut cumva in capcana intinsa altora.