In politica, totul este posibil

Analistii politici sint pusi in fata unei situatii aproape incredibile. Antioccidentalul presedinte al Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a declarat ca intentioneaza sa conduca personal delegatia tarii sale la apropiata reuniune la nivel inalt a NATO de la Praga. Ministerul Afacerilor Externe al Cehiei a confirmat ca a primit de la Minsk cererea de acordare a vizei de intrare pentru presedintele Lukasenko. Reprezentantii NATO, uluiti de initiativa liderului de la Minsk, unul dintre cei mai inversunati critici ai structurilor euroatlantice, care niciodata n-a participat la asemenea reuniuni, nu pot trece insa cu vederea faptul ca Republica Belarus este totusi membru al Consiliului parteneriatului euroatlantic si deci nu poate exista nici un motiv de a i se refuza dreptul de a participa la Summit-ul de la Praga. Se face insa precizarea ca intilnirea la care ar putea fi prezent si liderul din Belarus este de fapt un mecanism consultativ intre NATO si participantii la „Parteneriatul pentru pace“. La aceste reuniuni participa din proprie initiativa reprezentanti din peste 40 de state „partenere“, care fac un schimb de pareri asupra unor probleme legate de securitatea europeana, fara a putea adopta insa nici un fel de decizii.

Prezenta presedintelui Republicii Belarus la reuniunea la nivel inalt din capitala Cehiei ar fi fara indoiala un element de senzatie pentru presa. Analistii nu pot ignora probabilitatea ca aceasta participare sa fie o marturie a unei schimbari de atitudine a liderului de la Minsk fata de valorile democratiei occidentale.

Nu trebuie insa uitat faptul ca aceasta posibila reorientare de politica externa a Republicii Belarus are loc pe fundalul unei inrautatiri a relatiilor dintre Minsk si Moscova, scrie cotidianul Nezavisimaia Gazeta. Dificultatile procesului de integrare a celor doua tari sint mai vechi, luind acum forma unui conflict deschis din cauza intransigentei Rusiei de a mai continua politica de sustinere energetica a Belarusiei. In baza unui acord interstatal, semnat la cel mai inalt nivel, GAZPROM garanteaza livrarea anuala in Belarus a 10,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale la un pret privilegiat. Toata aceasta cantitate de gaze a fost deja furnizata, si in plina iarna Belarusia s-a trezit in criza energetica. Aceia de la Minsk au cerut GAZPROM sa-i salveze si sa le mai furnizeze in plus 1,5 miliarde de metri cubi de gaze la acelasi pret privilegiat. Raspunsul oficial al Companiei GAZPROM a fost sec: „nu ne mai ocupam cu actiuni de binefacere“. Intr-o conferinta de presa, vicepresedintele societatii GAZPROM, Aleksandr Riazanov, a precizat ca nu vor fi livrari suplimentare de gaze naturale catre Belarus, chiar daca guvernul de la Minsk cere asta. „N-avem surplus de gaze naturale, iar pretul ce ni se ofera este prea mic“. Oficialitatile de la Minsk apreciaza raspunsul dat de GAZPROM drept o schimbare de atitudine a Kremlinului fata de Belarus. In consecinta, presedintele Aleksandr Lukasenko vazindu-se lipsit de „sustinerea frateasca“ pe plan energetic se gindeste probabil daca n-ar fi cazul sa caute sprijin nu doar in Bahrein si Libia, ci si in… Occident.

N-ar fi exclus, de asemenea, ca Europa Occidentala sa fie dispusa sa vina in sprijinul Belarusiei, „trezite la realitate“, la fel cum a facut si cu Ucraina de fiecare data cind, in apropierea sezonului rece, „Kievul se lepada de Rusia“ din cauza incapacitatii de plata a gazelor naturale venite din Siberia. In acest caz, n-ar fi de mirare sa vedem ca structurile euroatlantice iau sub tutela si protectia lor Belarusia in cazul in care fostul aliat de nadejde al Moscovei ar declara ca, in viitor, ar dori sa adere la NATO. Pentru o asemenea victorie, Occidentul ar fi dispus la orice cheltuieli.

Pentru a urgenta problema livrarii de gaze naturale, la inceputul acestei saptamini, premierul Republicii Belarus, Ghennadi Novitki, a sosit la Moscova pentru convorbiri cu premierul rus, Mihail Kasianov. Se pare ca seful guvernului de la Minsk, noteaza Nezavisimaia Gazeta, a venit cu un mandat clar din partea presedintelui Aleksandr Lukasenko. Cu un ton destul de ferm, urma sa transmita Moscovei ca „trebuie sa-i plateasca“ Belarusiei pentru pozitia mereu promoscovita in ceea ce priveste solutionarea cu UE a problemei regiunii Kaliningrad. Kremlinul, in opinia lui Lukasenko, nu trebuie sa uite ca in toata perioada de colaborare ruso-belarusa Minskul a jucat cinstit cu Moscova si nu a „cochetat“, asa cum a facut Kievul, si cu Uniunea Europeana, si cu NATO, si cu SUA. Seful executivului a mai spus ca, din dispozitia presedintelui, guvernul de la Minsk a trecut la elaborarea variantelor alternative de resurse energetice pentru Belarus, precizind textual ca: „Noi nu mai putem suporta sa fim dependenti de un stat“.

Cu toate acestea, presedintele Lukasenko nu vrea sa repete experienta amara a omologului sau ucrainean, Leonid Kucima, caruia i-a fost retrasa invitatia de a participa la intilnirea la cel mai inalt nivel de la Praga, programata pentru zilele de 21 si 22 noiembrie. Liderul ucrainean a cazut in dizgratia Occidentului din cauza atitudinii ambigue a acestuia fata de Irak.

Tocmai de aceea, Minskul n-a distrus „podurile“ ce-l leaga de Moscova. Premierul Ghennadi Novitki a recunoscut ca datoria Belarusiei fata de GAZPROM este de mai bine de 80 de milioane de dolari. El a promis totodata ca vor fi anulate ingradirile pentru Rusia de a achizitiona actiuni la BELTRANSGAZ, ceea ce va permite ca la jumatatea anului 2003 sa fie creata o societate comuna ruso-belarusa pentru infiintarea unui singur sistem de transport al gazelor naturale. Concret, un proiect de lege privind anularea restrictiilor in achizitionarea de actiuni la BELTRANSGAZ a si fost inaintat de guvern spre dezbatere parlamentului de la Minsk. Din lipsa de timp, acest proiect ar putea deveni lege doar dupa Summit-ul de la Praga.