„Totul e relativ, iata singurul adevar absolut“, spunea un filozof francez; si bineinteles, si afirmatia lui e relativa.
Si totusi nu putem sa nu admitem ca in ceea ce se spune, se afirma sau se face exista o doza consistenta de relativitate; o mica schimbare, un adaos aparent insignifiant, si totul se poate schimba, poate deveni altceva.
Exprimarile sint uneori relative. De pilda, citesc in ziar o stire trista, care incepe asa: „Un autobuz cu sapte pasageri a cazut in prapastie“.
Daca se spunea insa „un autobuz cu numai sapte pasageri a cazut in prapastie“ nu ar fi fost totusi o veste atit de rea, caci ce ne-am fi facut daca autobuzul ar fi fost plin?
Sau tot in ziare citim: „In Romania, mortalitatea infantila a atins cote alarmante“. Stirea e voit relativizata; corect ar fi fost: „In Romania, si mortalitatea infantila a atins cote alarmante“. Evident, stirea prezentata sub forma initiala ar fi putut crea impresia ca in Romania exista si lucruri care merg bine.
Stirea „100.000 de copii mai putini in clasa I“ putea fi prezentata relativ altfel, intr-o maniera optimista, astfel: „Numai 100.000 de copii mai putini in clasa I“. Stirea ar fi putut fi urmata de evidentierea preocuparilor puterii de a stavili migratia copiilor de clasa I spre America, preocupare materializata prin infiintarea la Bucuresti a unei scoli romano-americane.
Ce sa mai spun despre statistici, care, pe linga faptul ca sint relative, nu sint urmate de concluzii esentiale si necesare.
Pe mine m-au enervat statisticile cu „70%“.
„70% din romanii anchetati nu au putut evidentia o masura pozitiva a executivului din ultima perioada“; pai, concluzia este clara. Asta inseamna ca 70% din romani sint bine informati; „70% din romani nu-si cunosc parlamentarii pe care i-au ales“. Pai asta inseamna ca 70% din romani sint fericiti, caci, daca i-ar cunoaste, si-ar da zilnic cu pumnii in cap.
Mai sint statistici si cu 50%. De pilda, „50% din romani isi fac nevoile afara“. Iarasi, relativ! Ce fac ceilalti 50%? Nu fac deloc, fiindca nu prea au ce minca?
Aici ar trebui subliniata totusi chibzuinta politica a conducatorilor nostri; daca nivelul de trai ar creste brusc si oamenii ar avea de mincare din belsug, ce s-ar intimpla cu curtile celor 50%?
Si judecatile, concluziile noastre sint de multe ori relative.
De pilda, ne plingem ca telefonul si curentul electric sint scumpe. Dar chiar in acest ziar citim despre doamna Mona, care vorbeste la fierul de calcat si calca rufele cu celularul! Cine ne opreste sa facem si noi la fel?
La fel, judecam cu multa relativitate pozitia parlamentarilor fata de problema legiferarii prostitutiei; ei sint pentru prostitutie, dar numai in politica.
M-a intrigat faptul ca din indexarea pensiei sotiei cu 30.000 de lei, 16.000 sint retinuti pentru asigurari sociale. Supararea mea este relativ intemeiata caci la fel de bine se putea ca indexarea sa fie de 16.000 de lei si retinerea, de 30.000. Oricum, despre pensii trebuie sa vorbim cu atentie si delicatete, cu aceeasi atentie pe care o acordam lucrurilor mici si firave.
O judecata grea, si oricum relativa, indiferent de directia in care s-ar indrepta ea, este aceea a chirurgului iesean acuzat ca a luat bani pentru o operatie. Unii spun ca de ce l-au prins tocmai acum, cind mai avea doua saptamini pina sa iasa la pensie (de mizerie, evident). Altii spun ca de ce l-au prins abia acum. Cei ce cunosc ce inseamna o munca de chirurg (printre cele mai stresante si epuizante) si cit cistiga un medic spun ca bine i-au facut ca l-au prins, fiindca a cerut prea putin. In riposta, se poate spune ca si operatul are o leafa de mizerie, caci, daca era mai hrebenciucos, se opera la Paris. In orice caz, totul este urit si murdar; evident, ne-am fi mirat sa fie altfel.
Dar binele oricarui lucru bun este relativ. Iata, de pilda, actiunea „cornul si laptele“ intimpina multe dificultati. Acum, culmea pretentiei, si cei de la gradinita vor lapte si corn. Si cred ca nu e departe ziua cind si elevii de liceu vor cere gratuit la ora 10.00 „Kentul si Teacher’s-ul“.
Dar cel mai mare neajuns l-a determinat nobila si lactata actiune in unele scoli din Arad, unde s-a constatat ca unii elevi au paduchi. Or, avind intr-o mina cornul si in cealalta paharul cu lapte, nu mai aveau cum sa se scarpine in cap.
Oricum, vorbind de elevi si de judecati, cred ca tot copiii au judecata sanatoasa. Inainte, daca-i intrebai ce vor sa devina cind vor fi mari, gindindu-se la meseriile banoase, ei raspundeau fie doctori, fie ingineri; doua profesii destul de departate intre ele.
Intrebati azi copiii ce vor sa se faca atunci cind vor fi mari; va vor raspunde „eu vreau sa ma fac parlamentar“ sau „eu vreau sa ma fac corupt“. Doua profesii care, uneori, sint destul de apropiate.
Elemente de teoria relativitatii
ȘTIRI VIDEO GdS
Ultimele stiri
Toate
- Toate
- Administratie
- Admitere
- Advertoriale
- Afaceri de succes
- Agricultura
- Auto
- Autostrada Olteniei
- Bacalaureat
- Bancuri
- Bani & Afaceri
- Bani Europeni
- Baschet
- Black Friday
- Casa si gradina
- Cultura
- Diete si fitness
- Dolj
- Educatie
- Europa
- Eveniment
- Featured
- Finante
- Fotbal
- Gadgets
- Gaming
- Gazeta mea
- Gorj
- Handbal
- Horoscop
- Imobiliare
- International
- Interviu
- Investigatii
- IT&C
- Local
- Magazin
- Mama si copilul
- Medicina
- Mehedinţi
- Mobile
- National
- Olt
- Oltenia Business
- Opinii
- Politica
- Publireportaj
- Razboi Ucraina
- Retete culinare
- Sanatate
- Sport
- Stiri mondene
- Tehnologie
- Tenis
- Vacante si calatorii
- Vâlcea
- Viata sanatoasa
- Volei