24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinCum a intoxicat propaganda nazistă România

Cum a intoxicat propaganda nazistă România

La dată de 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu a semnat, la Berlin, aderarea României la „Pactul Tripartit”, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia şi Japonia, scrie descopera.ro.

Atunci când generalul Ion Antonescu a semnat în Berlin, la 23 noiembrie 1940, aderarea României la Pactul tripartit, opinia publică românească era puternic bulversată: în doar câteva luni (iunie-septembrie), iluzia Daciei Felix se spulberase brutal.

România Mare a devenit brusc foarte mică prin pierderea Ardealului de nord în favoarea Ungariei, a Basarabiei și Bucovinei în favoarea URSS și a Cadrilaterului în favoarea Bulgariei; atotputernicii aliați și garanti tradiționali fie fuseseră înfrânți umilitor (Franța), fie erau în mare dificultate (Marea Britanie); trupele misiunii militare germane intraseră în țară care își schimbase peste noapte (6 septembrie 1940) conducătorul și regimul politic. Nimic nu mai era că înainte.

Chiar și în aceste condiții de năuceala generală, nu a fost deloc simplu pentru propagandă germană să cucerească, dacă nu simpatia, atunci măcar neutralitatea opiniei publice de la noi. De la Cuza încoace, chiar dacă aveau o dinastie de origine germană, românii se ataşasera profund de Franța (bibliotecile erau pline de cărți franțuzești; cele nemțești sau englezești erau ceva mai rare) și apoi cu Anglia, pe care le priveau drept aliați naturali, tot așa cum Germania (și fosta Austro-Ungarie înghițită de cel de-al Treilea Reich) era eternul rival împotriva căruia luptase în Primul Război Mondial și care tocmai ii impusese cu forță rapturile teritoriale ale Dictatului de la Viena și ale Tratatului cu Bulgaria, de la Craiova.

Cu toate că generalul Ion Antonescu nu înceta să transmită națiunii române insistente și patetice mesaje privind încrederea și sprijinul de care se bucură din partea marelui Fuhrer, românii continuau să asculte BBC-ul, fiind mult mai dispuși să-l creadă pe Churchill decât pe Hitler. Era dificil să-i convingi pe români de simpatia sau de bunele intenții ale germanilor, pe care-i bătuseră la Mărăști cu doar două decenii în urmă, după ce le inşelaseră așteptările denunțând tratatul secret de alianța din 1883. În plus, acțiunile autonome de după 1940 ale Grupului Etnic German și ale Partidului Național-Socialist German din România creau îngrijorare și nemulțumire, la fel că și „politică tăcerii” față de Ungaria, impusă tot de Berlin.

În aceste condiții, una dintre principalele obiective ale propagandei germane în România era contracararea celei britanice, pentru a preveni astfel o desprindere din Axă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS