Echinocţiul de primăvară 2016 are loc pe data de 20 martie. Este momentul în care Soarele, mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Anual sunt două echinocții. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.
Cel de-al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice şi are loc după „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când, calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii, deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă.
Echinocţiu de primăvară are multiple semnificaţii şi obiceiuri pe întreg mapamondul. Cuvântul ‘echinocţiu’ derivă din limba franceză – ‘equinoxe‘ -, care, la rândul lui provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ si ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’.
Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (Echinocţiu de primăvara) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefica a naturii noastre umane.
În perioada echinocţiului de primăvara totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.
În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării.
Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.
