11.4 C
Craiova
vineri, 1 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăMagazinAlăptatul, apropiere de bebeluş sau frustrare?

Alăptatul, apropiere de bebeluş sau frustrare?

Comunitatea medicală susţine că alăptatul timp de cel puţin şase luni prezintă beneficii considerabile atât pentru proaspetele mămici, cât şi pentru bebeluşi, această recomandare fiind preluată şi susţinută de reprezentanţii ministerelor sănătăţii din întreaga lume. Totuşi, o echipă de medici din Marea Britanie susţine că foarte multe femei cred că acest standard temporal ideal – stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – nu este un obiectiv realizabil şi sunt de părere că stabilirea unor standarde „mai realiste“ ar creşte semnificativ numărul de femei care alăptează.
Oamenii de ştiinţă au realizat interviuri cu 36 de proaspete mămici, dintre care 35 intenţionau să îşi hrănească bebeluşul la sân, discutând apoi cu 26 dintre partenerii de viaţă ai acestora, cu opt mame, o soră şi doi lucrători în domeniul sănătăţii.

Sentimentul general: frustrare

Studiile au fost efectuate la intervale de patru săptămâni, pentru a se afla care este părerea participanţilor cu privire la alăptat în ultima lună de sarcină şi dacă şi cum se schimbă această părere în decurs de şase luni după venirea pe lume a bebeluşului. În plus, s-a dorit să se afle care este impactul alăptatului asupra întregii familii a proaspetei mame. Cercetătorii au dorit să afle dacă femeile beneficiază de ajutorul de care au nevoie de la partener, familie şi medici în primele şase luni după naştere, propunându-şi totodată să afle şi experienţa mămicilor din tot acest timp.
Rezultatele au arătat că sentimentul predominant în rândul proaspetelor mămici şi al partenerilor acestora era frustrarea, mulţi dintre aceşti „subiecţi“ mărturisind că informaţiile despre alăptat care le-au fost prezentate înaintea naşterii nu i-au pregătit nici pe departe pentru ceea ce îi aştepta în realitate.
O proaspătă mămică a declarat că medicii îi spuseseră că totul va fi foarte „uşor“, când de fapt experienţa nu a fost nici pe departe caracterizată de acest termen, în timp ce o alta s-a declarat „vinovată“ pentru faptul că alăptatul nu i-a conferit un „sentiment minunat de apropiere de bebeluş“, aşa cum i se „promisese“ înainte de naştere. Alte femei au mărturisit că s-au simţit „presate“ să-şi alăpteze copilul, fiindu-le oarecum impusă ideea că acesta este cel  mai bun lucru pentru bebeluş, însă sfaturile primite în legătură cu alăptarea s-au dovedit a fi inutile.
Rezultatele studiului au mai arătat că proaspetele mămici şi-ar fi dorit ca, în perioada ante-natală, medicii să se fi concentrat mai mult pe şocul emoţional pe care îl implică alăptatul şi mai puţin pe „detaliile tehnice“ ale acestui proces.

Recomandări în privinţa alăptatului

Autorii studiului, cercetători de la Universitatea Aberdeen, au elaborat câteva recomandări în privinţa a ceea ce poate fi făcut pentru ca părinţii să îşi schimbe părerea în legătură cu alăptatul. Printre aceste recomandări se numără discuţiile realiste şi interactive cu specialişti calificaţi în domeniul sănătăţii, discuţii care să se desfăşoare atât înainte de naştere, cât şi după acest eveniment. Principalul obiectiv ar fi acela de a le explica mămicilor că nu există neapărat o perioadă de timp impusă pentru hrănirea la sân a bebeluşului, ci că această perioadă poate diferi de la caz la caz.
În plus, oamenii de ştiinţă au propus înlocuirea abordării reactive cu una proactivă. S-a sugerat ca medicii să renunţe la „detaliile tehnice“ ale alăptării, întrucât nu există o singură modalitate de a hrăni bebeluşul în siguranţă, ci mai multe, şi fiecare proaspătă mămică să primească sfaturi în funcţie de situaţia ei specifică. „În urmă cu zece ani exista o dezbatere aprinsă în legătură cu un standard ideal în promovarea sănătăţii, fapt care a pus problema transformării sănătăţii într-o valoare politică. Noi spunem că este cazul să schimbăm «politica» privind alăptarea, dacă vrem să obţinem rezultate bune în domeniul hrănirii corecte a bebeluşilor, dar şi în ceea ce priveşte sănătatea – fizică şi mentală – a proaspetelor mămici“, susţin cercetătorii britanici.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS