In urma cu o saptamâna (sau poate doua), am primit un mesaj electronic de la o cititoare care dorea sa stie parerea mea despre restaurantul Picadilly, aparut recent in peisajul craiovean. Desi banuiam ca e posibil sa fie vorba despre cineva care are un „interes“ pentru localul cu pricina, ieri am dat curs „invitatiei“, sigura ca nu au cum sa ma deconspire cei de acolo.
Zis si facut. Ajung la destinatie, inainte de ora 12.00 (aveam sa aflu mai târziu ca aceasta este ora la care se deschide restaurantul), si iau loc la una dintre mesele de pe terasa. Cum ospatarii nu ajunsesera inca, dar imi exprimasem dorinta de mânca, o doamna amabila (era patroana restaurantului!) m-a intrebat daca accept sa fiu servita „neprofesional“, ca doar nu o sa ma lase „sa plec nemâncata“, mai ales ca bucatarul semnase deja condica. Am acceptat, incântata de serviabilitatea afisata si de ideea ca nu o sa fiu nevoita sa plec in alta parte (eram destul de presata de timp).
Mi se aduce meniul, analizez, deliberez cu greu si comand ceva (mai exact un rulou pomodoro funghi – rulou de piept de pui cu sos de rosii si ciuperci si o portie de cartofi gratinati). Ma inarmez cu rabdare, gândindu-ma ca va fi ciudat sa analizez comportamentul ospatarului… in lipsa. Intre timp insa, a aparut si ospatarul, care s-a schimbat in timp util pentru a-mi aduce mâncarea fierbinte.
Terasa arata foarte bine. Nu e „de vina“ mobilierul (frumos de altfel, o combinatie de lemn si piele, maro si galben), ci copertinele sub care sunt asezate câte trei mese, ceva ce n-am mai vazut pâna acum la vreo terasa din Craiova, adepte ale umbrelutelor mai mult sau mai putin „publicitare“. Curiozitatea m-a impins si inauntru, sa vad daca mobilierul arata la fel. Nu, inauntru predomina alb si negru, combinatie clasica, dar incântatoare si când vine vorba de mobilier.
Mâncarea este excelenta, servita direct in vasul in care a fost pusa la cuptor, si mai mult decât suficienta pentru o masa copioasa. Mi s-a confirmat „credinta“ ca bucatarul este cel care face diferenta intr-un restaurant, chiar daca si cel care vine si iti pune farfuria in fata are rolul si importanta lui.
Toaleta restaurantului Picadilly, curata, intretinuta, este alt loc in care poti sa stai si sa meditezi asupra acelor lucruri posibile numai cu bani multi si un „ochi format“, de profesionist. Desi v-ati putea imagina ca o asemenea investitie se vrea a fi „amortizata“ repede, preturile de la acest nou restaurant nu difera de cele de la multe restaurante din Banie. Unele sunt chiar mai mici decât la alte localuri mai vechi si cu mai multe „pretentii“. Insa, in general, la restaurantul care se lauda ca serveste cea mai buna pizza pe vatra din oras (o s-o incerc in viitor!), preturile sunt acceptabile. Sunt curioasa daca cititoarea care m-a trimis acolo o fi de acord cu cele scrise de mine. Ei i-o fi placut? Oricum, mai astept sugestii…
Restaurant „Picadilly“
Calitatea preparatelor – Gustoase
Comportamentul personalului – Aproape indiscret
Atmosfera – De bun-gust
Preturi – Acceptabil
Toaleta – Curata
Nota: pentru a asigura obiectivitatea, redactorul Gazetei de Sud testeaza incognito localurile vizitate.
