În patru localități din Olt s-au organizat, duminică, 6 ianuarie, evenimente legate, toate, de un vechi ritual de botezare a animalelor din gospodărie. La Slătioara, Nicolae Titulescu, Ghimpețeni și Vâlcele crescătorii de cai și-au prezentat cu mândrie animalele.
Obiceiul botezării animalelor în ziua de Bobotează se păstrează și astăzi în gospodăriile sătenilor, care după ce iau de la biserică Agheasma Mare își botează gospdăria, inclusiv animalele și livezile, spre a o feri de rele.
În trecut, în mai multe localități din județ, de Bobotează se organiza și „Încuratul cailor“, sau „Botezul cailor“, fiind primul prilej din anul an în care oamenii își scoteau animalele din grajd și se făleau, starea animalelor fiind și un bun indiciu că stăpânul este gospodar.
După 1990, sărbătoarea întreruptă în comunism a renăscut la Slătioara, iar în anii care au urmat și în alte localități. Astăzi, în vecinătatea Slatinei se strâng de Bobotează mii de iubitori ai cailor, care vin să vadă cu ce animale se laudă împătimiții. Primăria organizeazăș i două probe de concurs, cel de tracțiune și concursul de frumusețe, la cel de viteză renunțându-se în ultimii ani de teama accidentelor.
Lumea s-a adunat duminică, 6 ianuarie 20189, cu mult înainte de prânz pe izlazul de pe malul Oltului, stăpânii încurându-și caii prin zăpadă și stârnind admirația privitorilor. Unii crescători n-ar rata pentru nimic în lume momentul, pregătindu-se un an întreg, se pun chiar rămășaguri. Sărbătoarea este și un bun prilej de comerț,vinul fiert și micii fiind, duminică, la mare căutare.
Nea Nae Ciobanu’, cum este cunoscut, a venit de la Balș cu doi cai îndelung admirați de privitori. I-a adus cu o mașină de transport, așa a transportat și căruța la care i-a înhămat, însă a meritat efortul, multă lume roiește în jurul lor.
Nu mult mai departe, Arthur și Mădălina, doi ponei care sunt pentru a patra oară la Botezul Cailor, sunt căutați din priviri de cei mici, iar părinții le oferă bucuroși o plimbare scurtă. Ceva mai departe sunt ținuți caii de talie mare, pregătiți pentru proba de tracțiune, nici aceștia mai puțin frumoși.
E costisitoare întreținerea acestor animale, dezvăluie un împătimit crescător, însă, dacă „o ai în sânge…“ „Nu mai avem ce face cu ei, dacă mai ducem un drum de nisip, un gunoi de grajd, pe loc, ceva. Îl duc la o persoană, îmi dă 50 de lei. Nu-și scoate mâncarea într-un an. Îmi trebuie cel puțin 300 de baloți de fân, grăunțe, câte-o găleată pe zi… Eu muncesc cu mâinile ca să țin iapa asta, și mai muncește și familia. Muncesc în construcții, lucrez sezonier la o firmă de la București, suntem plătiți bine, da’… Am avut cai de mic copil, de-asta îl țin. Nevastă-mea a zis: «hai să mai luăm un mânz, să-l mai creștem!», dar nu, n-o mai iau de la capăt. Să știți că au preț caii, care e frumos, ce-i drept! Eu concurez cu ea la trăsătură, la greu“, a declarat Marin Predună, din Slătioara, aflat printre favoriți la proba de tracțiune.
Întrecerea nu începe decât după sosirea preoților și îndeplinirea ritualului de „botezare“ a cailor și a stăpânilor lor.
