După ce au aclimatizat cultura de cartof dulce, specialiştii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni încearcă să găsească şi alte soluţii avantajoase pentru fermierii din această parte a judeţului Dolj. Provocările sunt mari, având în vedere temperaturile foarte ridicate vara, deficitul de apă şi lupta cu vântul. Anul acesta, aceştia au înfiinţat o colecţie cu arbuşti fructiferi, dar testează şi specii noi de arbuşti exotici. Este vorba de măslin, kiwi, banana nordului sau curmalul chinezesc.

Înfiinţată în urmă cu şase decenii, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni a făcut nisipurile să rodească. De-a lungul timpului, specialiştii de aici au testat foarte multe specii, atât din pomicultură, viticultură, legumicultură, culturi de câmp, cât şi plante medicinale, pentru a se alege cele mai potrivite specii pentru această zonă. Lupta nu este însă uşoară, având în vedere zona capricioasă. „Avem temperaturi foarte ridicate vara, avem deficit de apă şi lupta cu vânturile. În lunile martie-aprilie, avem 59 la sută din timp cu vânt. (…) Una dintre speciile recomandate este fasoliţa, o leguminoasă care vine să înlocuiască soia pe nisipuri. Pe solurile nisipoase avem şi arahide, o specie foarte rezistentă la secetă. Avem trei soiuri de arahide create la Dăbuleni şi trei soiuri de pepeni verzi, soiuri româneşti de mazăre, ardei, tomate, praz, ridichi şi o serie de specii legumicole la care facem ameliorare şi oferim fermierilor soiuri româneşti pe care le pot folosi în proiectele pe care le accesează prin PNDR“, a declarat Aurelia Diaconu, directoarea staţiunii de cercetare.

Primii struguri copţi din ţară apar la Dăbuleni

În ceea ce priveşte viticultura, viţa-de-vie a fost cea mai veche specie pe nisipuri. „Se găsesc însemnări încă din secolul I, în care s-au găsit, la vărsarea Jiului în Dunăre, rădăcini de viţă-de-vie alături de monede, ceea ce înseamnă că viţa-de-vie era valoroasă din cele mai vechi timpuri (…)“, a mai afirmat Diaconu.
În prezent, la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri se cultivă cel mai timpuriu soi de struguri de masă din ţară. Această trufanda poate fi gustată încă din luna iulie. „Aici sunt cei mai timpurii struguri, apar din 10 iulie, soiul se numeşte Prima, este franţuzesc, noi avem o clonă din acest soi, şi începând cu 26 iunie intră în pârgă. În jur de 9-10 iulie avem struguri copţi, cei mai timpurii. Timpurietatea solului este amplificată şi de timpurietatea zonei“, a spus Iulian Răţoi, secretar ştiinţific la SCDCPN. Pe lângă faptul că este timpuriu, specialiştii spun că acest soi este şi productiv.

Măslinul, kiwi şi banana-nordului, testate la Dăbuleni

Dacă până de curând localitatea Dăbuleni era recunoscută pentru pepeni, în ultimii ani, şi cultura de cartofi dulci a prins foarte bine pe solurile nisipoase de aici. Aceasta are are alocată o suprafaţă de 2,5 hectare, iar producţiile sunt semnificative. Anul acesta, specialiştii testează specii noi de arbuşti exotici. „Prin colaborări internaţionale am atras specii noi, care nu au mai fost cultivate în zona noastră, precum cartoful dulce. Am început să îl testăm în 2012 şi în prezent avem fermieri din Mehedinţi care au preluat, pentru un hectar, în cadrul unui proiect, avem şi în judeţul Dolj un fermier în Daneţi, care a pus 50 de ari de cartof dulce, şi suprafeţe mici găsim în aproape toată ţara”, a declarat Aurelia Diaconu, directoarea staţiunii de cercetare.
Anul acesta, specialiştii testează specii noi de arbuşti exotici. „Am înfiinţat o colecţie cu arbuşti fructiferi cu 20 de specii care se găsesc în lista culturilor din România şi nişte specii noi de arbuşti exotici, cum ar fi măslinul, kiwi, banana-nordului, curmalul chinezesc, pe care le testăm. Dacă una dintre ele se pretează pentru această zonă este un mare câştig”, a adăugat Aurelia Diaconu.
Deşi în ultimii ani s-a confruntat cu deficit de specialişti, dar şi cu mari probleme financiare, având în vedere că instituţia se autofinanţa, lucrurile s-au schimbat începând din 2018, când SCDCPN a primit finanţare de la Ministerul Agriculturii. „Sunt aici oameni deosebiţi, care se hrănesc cu dorinţa de a învinge vicisitudinile naturii, şi nu numai ale naturii, pentru că ştim că de-a lungul vremii aceste staţiuni au fost pur şi simplu abandonate, iar noi am reuşit să punem pe picioare 49 de staţiuni (…) Dăbulenii se află în această situaţie de salvare şi o susţinem în continuare să îşi poate duce la bun sfârşit programele de cercetare“, a spus Petre Daea, ministrul agriculturii, aflat joi în vizită la SCDCPN.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.