28.4 C
Craiova
vineri, 12 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljElefantul din Piaţa Veche a Craiovei: 100 de milioane de euro pentru un complex sportiv care anihilează istoria

Elefantul din Piaţa Veche a Craiovei: 100 de milioane de euro pentru un complex sportiv care anihilează istoria

Primăria Craiova intenţionează să “revitalizeze” Piaţa Veche din Craiova, lăsată pradă mizeriei şi uitării ani la rând, printr-un proiect mamut, care va înghiţi nu mai puţin de 100 de milioane de euro. Pe lângă suma colosală care urmează a fi investită, proiectul, care prevede construirea unui complex sportiv, schimbă complet funcţiunea zonei şi anihilează, astfel, o parte importantă din istoria urbei.

Un proiect care invadează istoria

Studiul de Fezabilitate (SF) realizat de societatea Metroul SA prezintă un proiect al unei clădiri-gigant implantate agresiv într-o zonă care ar urma să îşi piardă, odată cu această “revitalizare”, urmele atât de valoroase ale vieţii sale anterioare.

“Sâmburele Craiovei îl formează micile înălţimi, care înconjură vâlceaua Elca, azi Piaţa Elca, sau Piaţa Veche“, scria Anastasie Georgescu într-o lucrare privind istoria oraşului, în 1936. Piaţa Veche datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, fiind cea mai veche piaţă din Craiova. În zonă există şi ultimul han care se mai păstrează în urbe, Hanul Puţureanu.

Complexul Sportiv pe care Primăria vrea să îl ridice în Piaţa Veche a dezorientat atât arhitecţii din oraş, cât şi numeroşi cetăţeni care au răspuns invitaţiei Ordinului Arhitecţilor din România şi Uniunii Arhitecţilor din România – Filialele din Craiova de a participa la o dezbatere pe marginea subiectului.

Arhitecţii au organizat o dezbatere publică, în lipsa unei consultări iniţiate de autorităţi

În lipsa unei consultări publice iniţiate de administraţia locală, reprezentanţii breslei au lansat, pe această cale, un apel la dialog cu autorităţile pentru a se găsi soluţii care să valorifice istoria în loc de a o arunca în gura unui căpcăun din beton şi sticlă.

La întâlnire au particpat şi arhitectul-şef al oraşului, Alexandru Sertis, şi proiectanţii din partea Metroul. Au fost prezentate şi proiecte realizate în anii 90 de arhitecţii Radu Ionescu, Cristian Ciomu şi Tudor Răgălie, care propuneau soluţii pentru Piaţa Veche. Proiectul a şi fost aprobat în acei ani, dar lucrurile s-au blocat la un moment dat şi Piaţa Veche a fost dată uitării de către autorităţi.

„În ultima şedinţă de consiliu de conducere mai mulţi colegi au pus pe tapet problema şi au îndemnat la nişte dezbateri. Nu au existat solicitări de puncte de vedere ale reprezentanţilor arhitecţilor şi proiectanţilor de pe plan local cu privire la acest proiect”, a spus Bogdan Tiparu, preşedintele OAR Oltenia, întrebat de GdS dacă primăria a discutat cu arhitecţii despre acest obiectiv. „Unele discuţii au fost în urmă cu mai mulţi ani, când primăria prezentase un alt proiect de revitalizare a zonei. În 2019, un proiect propunea un scenariu mai viabil, din punctul nostru de vedere, pentru că era o intervenţie mult mai mică”, a mai spus acesta.

O variantă anterioară de proiect pentru Piaţa Veche

Cum a ajuns Primăria de la piaţă la un complex pentru box şi scrimă

Într-un raport al Primăriei, se menţionează că „zona a ajuns la un nivel de degradare urbană care necesită o intervenție de asanare, eventual prin crearea unui ansamblu de construcții și amenajări care să permită o refuncționalizare a zonei, dar cu un alt specific, cel de piață/ târg nemaifiind potrivită pentru un amplasament ultra – central cum este acum cel al fostei Piețe Vechi”.

În timp ce în capitale europene pieţele devin adevărate puncte de atracţie turistică şi de celebrare a tradiţiilor locale, precum Boqueria din Barcelona, Borrough Market din Londra sau Naschmarkt din Viena, la Craiova istoria se şterge cu buretele pentru că amplasamentul ultracentral pare, în mod straniu, nepotrivit pentru piaţă, însă oportun pentru o sală de sport. Este de menţionat că oraşul are deja mai multe amplasamente cu astfel de funcţiune în zona 1 Mai – unde se află Sala Polivalentă, Stadionul Ion Oblemenco şi unde va fi construit şi un nou complex sportiv pe terenul fostului Stadion al Tineretului.

Cum s-a ajuns, totuşi, la scrimă şi box? „Municipiul Craiova a generat la nivel național și internațional mari personalități în domeniul scrimei și al box-ului în ultimii 15 ani; în consecință primăria Municipiului Craiova a considerat oportună amenajarea unui complex sportiv multifuncțional care să ofere în mod atractiv atât educație sportivă cât și cultură socială în domeniul sporturilor pe o perioadă de timp cât mai mare (atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții)”, se mai arată în raportul primăriei.

Consultarea publică, esenţială pentru astfel de intervenţii „care schimbă fundamental amplasamentul”

Radu Ionescu, unul dintre arhitecţii care au elaborat proiecte pentru Piaţa Veche la începutul anilor 90, consideră că schimbarea atât de drastică propusă nu are tangenţă cu amplasamentul.

„Pe un amplasament excepţional prin istoria sa – când apare o intervenţie semnificativă – personajele care sunt îndrituite să intervină ar trebui atent selectate. O soluţie care schimbă fundamental acest amplasament ar trebui identificată în urma organizării unui concurs de proiecte, fie deschis, fie cu invitaţii. În străinătate se practică acest lucru – inviţi la concurs persoane cu un anumit palmares, cu o anumită recunoaştere, plăteşti soluţiile”.

În alte ţări, precum Olanda, a mai subliniat arhitectul Radu Ionescu, discuţiile publice sunt „absolut esenţiale”: „Nici nu ar putea cineva gândi că s-ar putea întâmpla astfel de „evenimente” urbanistice foarte importante fără o consultare publică”.
Bogdan Tiparu a ţinut să precizeze că şi proprietarii prezenţi la întâlnire, care au vorbit despre istoricul halelor, şi-au manifestat dorinţa de a se păstra specificul zonei.

„Ca un vas enorm de croazieră pe canalele din Veneţia… numai că de aici nu mai pleacă”

Arhitecţii cu care am discutat au avut o părere unanimă legată de inadecvarea proiectului atât ca funcţiune, dar şi prin dimensiunea exagerată a construcţiei, înghesuită în spaţiu fără a ţine seama de context.

„Inadecvarea unui astfel de proiect cred că poate fi percepută de fiecare cetăţean, nu ai nevoie de prea multe cunoştinţe în domeniu pentru acest lucru”, spune arhitectul Bogdan Tiparu.

Arhitecţii Radu Ionescu şi Tudor Răgălie au făcut şi comparaţii sugestive: „Este ca un vas enorm de croazieră care se duce la Veneţia şi strică tot contextul. Numai că vasele pleacă, dar această construcţie nu, se ancorează acolo şi va rămâne”, a menţionat Ionescu, în timp de Tudor Răgălie asemuieşte mastodontul cu o carte mult prea groasă pe care încerci să o înghesui în bibliotecă, pe un raft deja plin, sau un elefant într-o vitrină cu bibelouri.

Ruptura de context este principala eroare semnalată.

„Acest proiect nu intră în niciun fel de relaţie cu piesele importante din zonă, precum Hanul Puţureanu, cu vecinătăţile”, consideră Ionescu.

„Prima greşeală e să vii să implantezi acolo un proiect fără să ţii seama de context, de parcela pe care o ai. A doua greşeală este legată de scara proiectului. Este un obiect lipsit de scară şi o funcţiune care nu are ce căuta acolo”, transmite Tudor Răgălie.

Contextul zonei, pierdut din vedere

La finalul întâlnirii iniţiate de arhitecţi, au fost discuţii cu cei de la Metroul, care au spus că s-au încadrat într-o temă dată, şi anume construirea unui complex sportiv.

„Întrebarea noastră a fost dacă ei au ţinut cont de context, din punctul nostru de vedere esenţial. Au spus că nu au avut în vedere un context, ceea ce este foarte ciudat în momentul în care intervii pe o zonă istorică. De ce să schimbi funcţiunea pentru ceva ce nu are ce căuta într-o astfel de zonă?”, întreabă Tiparu.
În relaţia cu celelalte construcţii, argumentul arhitectului a fost că pe partea cealaltă a străzii s-au făcut blocuri de dimensiuni mari, înalte, a menţionat Răgălie, un argument pe care nu îl consideră valabil. „Dacă s-a greşit într-o parte, nu perpetuăm greşeala, ci trebuie să încercăm să stopăm fluxul greşelilor.”

Piaţa Veche – îmbibată de istorie, ştearsă din mentalul colectiv

Tudor Răgălie, care este şi membru în Comisia Zonală a Monumentelor – unde proiectul a primit, totuşi, aviz favorabil prin vot majoritar – spune că în realizarea proiectului „nu a existat o gândire coerentă asupra zonei, care este foarte importantă. Acolo, se întâmpla un comerţ de tip agora, care ulterior s-a transformat într-o deschidere de tip lipscănie, tarabele s-au transformat în mici magazine, dughenele au devenit nişte spaţii închise. Încetul cu încetul, zona a pierdut din interes, deşi a fost o zonă fundamentală pentru Craiova, începând cu Hanul Hurez, Puţureanu, Fântâna Purcari. Lucrurile acestea îmbibate de istorie s-au şters acum din mentalul colectiv şi am devenit indiferenţi la ce se întâmplă acolo”.

Vorbind despre proiectele din anii 90, acesta spune că deşi „dădeau soluţii diferite unele de altele, plecau de la ideea că totul trebuie judecat în ansamblu, în relaţia constituită între elemente. Fiecare parcelă, zonă, casă construită, toate trebuie corelate, trebuie judecate în context”.

Cu privire la Comisia Monumentelor, arhitectul a spus că „verdictul este dat de o majoritate, avizul se dă în funcţie de această majoritate. Fiecare are punctul său de vedere, influenţat de propriile experienţe”.

Avizul consultativ favorabil, o fugă de responsabilitate?

Deşi are doar rol consultativ, Comisia Zonală a Monumentelor ar avea puterea să influenţeze nişte decizii, consideră reprezentanţi ai breslei arhitecţilor. Astfel de intervenţii ar trebui filtrate de comisie cu responsabilitate. În mod firesc, verdictul ar trebui să reflecte respectarea propriului statut de arhitect al membrilor, dar lucrurile sunt, de fapt, mult mai nuanţate.

Proiecte care ar putea fi considerate agresive pentru oraş ajung uneori la un aviz favorabil pentru că unii membri ai comisiei preferă să evite eventuale complicaţii. De exemplu, surse GdS spun că membrii comisiei votează favorabil mai degrabă ca un declin al responsabilităţii, în contextul în care asupra deciziei planează posibile consecinţe de tipul acţionării în instanţă de către beneficiari.

Un alt arhitect spune că proiectul pentru Piaţa Veche este de-a dreptul “aberant”

Cristian Ciomu, un alt arhitect implicat în realizarea proiectelor pentru Piaţa Veche de acum trei decenii, spune că a participat la dezbaterea privind Piaţa Veche sperând să afle de la Primăria Craiova cum a ajuns la concluzia să comande acest studiu de fezabilitate unui proiectant din București, „care a executat o comandă din birou, nu a ținut cont de valoarea istorică deosebiră a amplasamentului și a făcut o proiect aberant care practic distruge valoarea de simbol a zonei și propune o construcție nouă cu funcțiune de sport, neadecvată aici, cu probleme funcționale nerezolvate corect și cu o valoare exagerat de mare.

Acesta se arată derutat de această variantă realizată pornind de la o temă pe care nu pricepe cine a elaborat-o întrucât „nu ține deloc seama de specificul, valoarea și toate studiile și propunerile anterioare pentru această zonă istorică foarte importantă a Craiovei”.

O singură realitate, percepţii total diferite

Perspectiva administraţiei pare total opusă celei a specialiştilor. Conform raportului, zona ultracentrală este considerată nepotrivită pentru conservarea specificului de piaţă, în schimb oportună pentru o sală de sport. Iar imensul ansamblu nu va sufoca istoria, ci o va… evidenţia.Conform raportului Primăriei, „rezolvarea în ansamblu evidențiază zona istorică din jur (Hanul Puțureanu, Fântâna Purcariului, Catedrala Patriarhală), oferă facilități pentru practicanții sporturilor promovate dar și un reper urbanistic atractiv și educativ la nivel municipal, zonal și național”.

Analiza obiectivului de investiţii relevă că sala de sport ar duce la creşterea turismului din oraş, cu o medie de 50 persoane pe zi, care ar genera un consum suplimentar de 300 lei fiecare pentru cazare, alimentaţie, transport, suveniruri.

Abonamente de 400 lei pe lună la box şi scrimă

Se menţionează şi un “consum suplimentar în alimentaţia publică (sportivi, fani, public) şi o îmbunătăţire permanentă în mod direct a sanatatii cu 20% pentru 500 de tineri anual, prin practicarea sporturilor de performanţă în incinta complexului sportiv”. De asemenea, se vorbeşte şi despre îmbunătăţirea permanentă în mod indirect a sanatatii cu 10% pentru 2000 de tineri anual, prin creşterea popularităţii practicării sportului de performanţă şi, per total, îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei Craiovei cu 1%, prin creşterea gradului de confort urban şi în general, a… calităţii vieţii.

Conform proiectului, veniturile financiare ar urma să provină, pe de o parte, din sute de abonamente la box şi scrimă, la un “modest” preţ estimat de 400 lei pe lună (200 de abonamente estimate pentru box şi 300 pentru scrimă). O altă sursă de venituri ar fi biletele pentru evenimentele sportive (300 locuri x 150 lei bilet x 20 evenimente sportive pe an) şi din chiria pentru expoziţii şi evenimente culturale (10.000 lei/lună).

Costuri mai mari decât pentru Burj Khalifa?

În ceea ce priveşte exorbitanta sumă de 100 de milioane de euro pentru investiţie, banii ar urma să provină de la bugetul local şi de la Compania Naţională de Investiţii.

Inginerul Cristian Botofei, craiovean la origine, care lucrează chiar în domeniul construcţiilor, în Capitală, a comparat complexul sportiv care ar urma să apară la Craiova cu Burj Khalifa, una dintre cele mai scumpe clădiri din lume, sau Trump Tower. Investiţia de la Craiova ajunge mai costisitoare decât aceste două proiect, cu un cost de 10.000 euro per metru pătrat/construcţie.

„O investiţie care va costa de minim de trei ori mai mult decât ar trebui”

„O investiţie care va costa de minim de trei ori mai mult decât ar trebui și care nu prea știm la ce ne folosește. Știm sigur că va șterge cu buretele istoria, începuturile noastre ca și orășeni. 10.000 Euro/mp de construcție.
Spre comparație, una dintre cele mai scumpe clădiri din lume, Burj Khalifa a costat circa 1.5 miliarde USD și are o suprafață construită desfășurată de 310.000 mp rezultând un cost de 4500 Euro/mp (4838 USD/mp), adică mai puțin de jumătate din costul complexului sportiv din Piața Veche.

O altă clădire intrată in atenția publicului datorită celebrului său dezvoltator, Trump Tower cu o suprafață desfășurată de 29.000 mp a costat circa 100 mil USD rezultând intr-un cost de 3300 Euro/mp (3448 USD/mp) adică de trei ori mai ieftin decât complexul sportiv craiovean.

Revenind pe plaiuri mioritice, la circa 500 m de Piața Veche, Consiliul Județean Dolj derulează investiția complex sportiv multifuncțional Tineretului – o construcție cu o suprafață construită desfășurată de 34000 mp – cost estimat 75 mill Euro adică 2142 Euro/mp – de cinci ori mai ieftin ! – tot la Craiova, tot constructie sportivă, tot anii 2020.
Mă opresc aici spunându-vă doar că am finalizat anul trecut o lucrare cu suprafata similară, cu un volum mai mare și instalații mai sofisticate, iar costul a fost de 12 milioane Euro”, scrie Cristian Botofei într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook.

Regenerare prin demolare

Dragoş Andreescu, cunoscut drept Monumentalistul, un craiovean implicat de mai mulţi ani în promovarea patrimoniului arhitectural al oraşului, susţine că, la Craiova, regenerarea a devenit sinonimă cu demolarea.

„Craiovenii tind să „regenereze” zonele odată la 100 de ani sau, mai bine spus, să demoleze ce au construit predecesorii lor. Foarte puține lucruri se mai păstrează din secolul al XIX-lea. „Piața Veche” a rămas în conștiință doar ca denumire pentru că acele construcții de hale au fost demolate și reconstruite în primii ani ai secolului XX. Zona „Piața Veche” trebuie să rămână un „loc deschis”, o piațetă! E nevoie de un proiect care să aerisească zona nu să o ingrădească prin adăugarea altor construcții. Din punct de vedere arhitectural, acea zonă este compromisă, pentru că de-a lungul timpului, în comunism sau în prezent s-au ridicat construcții care nu mai amintesc de vechea zonă ca și punct istoric”.

Reprezentanţii ONG-urilor cer stoparea proiectului

Proiectul de reabilitare a zonei Piaţa Veche pleacă de la o intenţie bună, aceea de a construi o sală de sport, însă ce caută o sală de sport în cea mai veche zonă comerciala a oraşului? De ce trebuie să distrugem această zona cu o clădire care nu se încadrează în funcţiunea şi arhitectura locului?, se întreabă Adrian Rusu, preşedintele Asociaţiei Summurban. „Îmi este foarte greu să înţeleg. Dacă dorim o nouă sală de sport se pot găsi şi alte spaţii. Acest proiect demonstreaza incapacitatea anumitor persoane de a înţelege cu adevărat oraşul”.

Rusu este de părere că „sub pretextul unor fapte bune, că facem curat în zonă, construim sală de sport, noi desfiinţăm încă o parte din trecutul oraşului”. De fapt, se continuă „o distrugere care durează de ani de zile, multe clădiri de valoare fiind pierdute definitiv pentru oraş”.

Arhitecţii îşi doresc un dialog cu autorităţile pentru adaptarea proiectului

De altfel, Adrian Rusu crede că oraşul ar atrage mai mulţi turişti prin amenajarea unui punct comercial boem, similar exemplelor din străinătate. „Dacă am avea un pic de viziune, am putea continua dezvoltarea centrului vechi prin înglobarea zonei din jurul Pieţei Vechi, redându-i acestei zone funcţiunea de zona comercială. Aş pune pariu că turiştii care ne vizitează ar fi mult mai interesaţi de nişte hale vechi, dar îngrijite, din care să cumpere mâncare bună, de terase şi cafenele, decât de o sală de sport, fie şi facută după cele mai moderne standarde de proiectare”

În urma dezbaterii organizate de arhitecţi, cu participare publică, aceştia spun că vor încerca să construiască o temă, nu doar ca rezultat în urma acestui dialog, dar şi ca un viitor proiect care se poate implementa plecând în primul rând de la funcţiune, „pe care noi o vedem în continuare extrem de importantă”, spune Bogdan Tiparu.

A fost iniţiată şi o petiţie online pentru stoparea proiectului de construire a complexului sportiv în locul unde se află Piaţa Veche.

Despre proiectul pentru Piaţa Veche s-a mai scris aici şi aici.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS