Tinerii craioveni au pus o mulţime de întrebări organizatorilor dezbaterii
Tinerii craioveni au pus o mulţime de întrebări organizatorilor dezbaterii

Ei au stat faţă în faţă cu experţi în educaţie, fake news şi social-media, care le-au explicat cum funcţionează dezinformarea, cu aplicaţie la Uniunea Europeană. De asemenea, au aflat de ce este important să meargă la vot pe 26 mai, atunci când vor avea loc alegerile europarlamentare.

Biroul Parlamentului European în România a organizat miercuri, la Craiova, o dezbatere cu tema „EU vs. Dezinformare – O Europă în care poţi avea încredere“. Scopul evenimentului, organizat sub umbrela campaniei „De data asta votez“, a fost acela de a încuraja tinerii să participe la scrutinul de pe 26 mai.
Cifrele arată că, la alegerile din 2014, doar 20% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au mers la vot, deşi ei sunt cei mai receptivi la avantajele de a fi în UE. Participarea la vot în ansamblu a fost în România de doar 32%, faţă de o medie de peste 40% în Uniunea Europeană. Dezbaterea de miercuri s-a bucurat de o prezenţă importantă. În faţa lor, au fost patru experţi în politici europene, fake news şi social-media: Ioana Avădani – director Centrul pentru Jurnalism Independent, Elena Calistru – preşedintele Asociaţiei „Funky Citizens“, Cora Gabriela Sanda – preşedintele Asociaţiei „Pro Civica“ Oltenia şi Andra Bistriceanu – promotor pentru democraţia europeană în 2018. Întâlnirea a fost moderată de jurnalistul Dan Cărbunaru – director al publicaţiei online „Calea Europeană“.

De ce suntem vulnerabili la dezinformare

Tinerii de la liceele din Craiova au avut astfel ocazia să afle de ce este bine să participe la vot şi cum se pot apăra de dezinformările care circulă mai ales în campania electorală. De asemenea, ei au dezbătut despre temele de manipulare care circulă în spaţiul public pentru a crea sentimente antieuropene şi a descuraja prezenţa la vot. Directorul CJI, Ioana Avădani, a invocat studiile făcute în ultima perioadă, pentru a arăta că românii sunt printre cei mai vulnerabili europeni în faţa dezinformării. Efectul este că, la nivel de societate, se erodează încrederea în instituţii. Soluţia este să discernem între oameni şi instituţii şi să nu generalizăm. Dacă CNA-ul, guvernul sau parlamentul nu funcţionează cum ar trebui, nu înseamnă că trebuie să desfiinţăm aceste instituţii, ci să punem oameni competenţi în fruntea lor. De asemenea, nu trebuie să generalizăm şi spunem că politicienii „sunt toţi la fel“, deci „nu avem cu cine vota“. Trebuie să găsim acei politicieni rezonabili, care corespund ideilor noastre, şi să mergem la vot. Altfel, vor decide alţii în locul nostru. Pe de altă parte, există şi o vulnerabilitate individuală la dezinformare, din cauza avalanşei de informaţii care ne asaltează zilnic, ca urmare a exploziei tehologiilor din domeniul comunicării. „Creierul este bombardat cu foarte multe informaţii, pe care nu este educat să le cearnă“, a explicat Avădani. În consecinţă, ar trebui să verificăm dacă informaţiile şi „ştirile“ care ne parvin zilnic pe diverse canale sunt reale. Este ceea ce face Elena Calistru la Funky Citizens, asociaţie care a implementat începând cu 2014 „factual.ro“ – primul site de fact-check-ing din România. Concret, ei verifică dacă declaraţiile politicienilor sunt conforme cu realitatea. „Dacă vreţi, este un fel de protecţia consumatorului de politică. Prin fact-check-ing, verificăm dacă domnii politicieni spun sau nu adevărul. Spre exemplu, pentru o simplă declaraţie pe care politicianul o scoate pe gură ne putem petrece până la 36 de ore citind pagini întregi de bugete, ca să verificăm dacă ea corespunde realităţii“, a spus Calistru. De ce fac această muncă? Pentru că foarte multe informaţii false sunt răspândite interesat de cei cu funcţii, care au putere de decizie. La un moment dat, ei pot lua decizii în sensul informaţiilor false, care ne vor afecta pe toţi.

De ce este nevoie de gândire critică

Revenind la tema noastră, cum ar trebui să ne apărăm de dezinformările care circulă despre Uniunea Europeană? Punându-ne permanent întrebări, îndoindu-ne şi încercând permanent să verificăm informaţiile pe care le primim. Întrebându-ne mereu dacă informaţia este adevărată sau nu. Pentru acest lucru, trebuie să confruntăm mai multe surse, atât online cât şi offline. Când descoperim minciuna, ne vom da seama de adevăratele intenţii ale celui care a răspândit-o, pentru că de cele mai multe ori dezinformarea are un scop. Cora Gabriela Sanda susţine că dezinformarea poate fi combătură şi printr-o educaţie civică, care trebuie să se facă în şcoli începând de la clase cât mai mici, cum ar fi cele de gimnaziu. „Educaţia civică este esenţială. Ne lovim de idei preconcepute, moştenite din familie, pe care copiii ajung să le creadă. Este bine ca educaţia civică să se facă de la o vârstă fragedă, când se formează ideile“, a explicat aceasta. Tinerii sunt uneori mai critici decât adulţii. Gândirea lor critică trebuie însă orientatată către informaţiile pe care le primesc zilnic, pe diverse canale.
Andra Bistriceanu crede că trebuie să existe educaţie civică în şcoli şi a recomandat să se plece de la o temă majoră: copiii să fie conştientizaţi că aparţin familiei europene, că sunt cetăţeni europeni. De altfel, tinerilor li s-a explicat că avantajele de a călători liber în ţările din Uniunea Europeană, de a beneficia de burse şi programe de studii în străinătate şi de a munci acolo nu sunt de la sine înţelese. Li s-a dat exemplul Brexit-ului. Tinerii erau majoritari în tabăra „remain“, dar nu au fost să voteze la referendum, considerând că ieşirea Marii Britanii din UE este o absurditate pe care nu avea cum să o voteze nimeni. S-au înşelat, iar acum suferă consecinţele. Lecţia de învăţat din exemplul „Brexit“ este aceea că niciodată nu trebuie să-i lăsăm pe alţii să ne decidă soarta.
În ultima parte a întâlnirii, tinerii au pus o mulţime de întrebări invitaţilor: cum pot afla mai multe despre această campanie (la adresa „dedataastavotez.eu“), cum se pot implica mai mult în campanii civice, cum îi pot convinge pe părinţi să îi ia mai în serios. „Nu ar putea fi interzise sursele care răspândesc informaţii false sau măcar cenzurate acele informaţii?“. „Nu!“, a răspuns Elena Calistru. „Eu nu cred în cenzură, ci în inteligenţa oamenilor“. Tinerii craioveni au învăţat aşadar una dintre cele mai importante lecţii ale democraţiei, aceea a libertăţii de exprimare. Nu cenzura este soluţia, ci educaţia, civismul şi gândirea critică.

Bogdan GROȘEREANU
Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.