Situaţie fără precedent în ultimii ani în mineritul din judeţul Gorj. Sute de salariaţi din cadrul Complexului Energetic Oltenia au refuzat, la sfârşitul săptămânii trecute, să mai intre la lucru, cerând creşteri consistente de salarii. Primele proteste au început vineri seară la Cariera Jilţ Nord. Ulterior cu protestatarii de la subunitatea minieră respectivă s-au solidarizat şi angajaţii din toate cele trei schimburi de la Cariera Jilţ Sud. Întreaga Exploatare Minieră de Cariere Jilţ a fost complet blocată. Tot în cursul zilei de sâmbătă, au blocat activitatea minerii de la Cariera Roşiuţa şi angajaţii din transporturile pe calea ferată, respectiv de la ELCFU Motru. Duminică, protestatarii au trecut la redactarea unei liste de revendicări pe care ar urma să le înmâneze astăzi conducerii Ministerului Energiei. Protestatarii ar dori să trimită o delegaţie astăzi la Bucureşti, dar fără liderii celor patru federaţii reprezentative, despre care spun că au pactizat cu administraţia Complexului Energetic Oltenia, companie cu peste 13.000 de salariaţi. Scânteia care ar fi declanşat protestele ar fi apărut după ce administraţia a anunţat liderii de sindicat că în 2019 nu sunt posibile majorări de salarii şi acordarea altor drepturi.

CEO a făcut apel pentru revenirea în producţie

Conducerea Complexului Energetic Oltenia a transmis un apel la calm şi le-a cerut minerilor să revină la lucru. Sunt în pericol stocurile de cărbune de la carierele miniere şi de la termocentrale, dacă se continuă protestul. În timp ce unii salariaţi cer continuarea protestelor marţi, în cazul de eşec la negocierile cu sindicatele, alţii vor să fie organizat un miting în Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu. „Ca urmare a întreruperii voluntare a lucrului în unele cariere din cadrul Societăţii Complexul Energetic Oltenia, cu consecinţe iremediabile asupra activităţii companiei, a fost stabilită, de către conducerea Ministerului Energiei, o întâlnire între conducerea societăţii şi partenerii sociali, la sediul Ministerului Energiei, în data de 14.01.2019, ora 15.00, pentru identificarea soluţiilor corespunzătoare. Având în vedere posibilitatea producerii unor consecinţe deosebit de grave asupra funcţionării Sistemului Energetic Naţional, precum şi pentru desfăşurarea cu rezultate optime a întâlnirii stabilite, este necesară reluarea imediată a activităţii de producţie. Conducerea societăţii îşi manifestă totala disponibilitate pentru continuarea dialogului cu partenerii sociali în vederea soluţionării problemelor apărute“, potrivit unui comunicat al CEO.

Supăraţi pe politicieni

Problemele CEO nu sunt de săptămâna trecută sau de câteva luni. Nemulţumirile salariaţilor s-au acumulat în timp, încă de la înfiinţarea CEO, în 2012. Compania a fost împovărată de taxe şi în special de plata certificatelor de CO2. Numai pentru 2018, Complexul Energetic Oltenia trebuie să plătească 280 de milioane de euro pe certificatele de CO2 aferente producţiei de energie. Dacă nu se achită certificatele, compania va fi amendată pentru fiecare zi de întârziere. În timp ce şefii companiei spun că nu mai au bani şi pentru măriri de lefuri, angajaţii susţin că au ajuns să primească salarii foarte mici raportat la alte companii din sectorul energetic. Nu au mai fost făcute investiţii nici pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În plus, 13.000 de salariaţi fac acum munca a 16.000 de angajaţi, câţi erau în urmă cu trei ani. Producţia de cărbune şi de energie a rămas la fel. „Ei ne spun că nu se poate, noi le amintim că este iarnă. Mă întreb cât timp trebuie să mai treacă pentru ca guvernanții noștri să priceapă că răbdarea minerilor și energeticienilor din CE Oltenia s-a epuizat și că nu mai este de joacă? Pentru că din 2012, de când a fost creat CE Oltenia, s-au tot jucat cu răbdarea și înțelegerea noastră până când ne-au adus în pragul disperării! Salariile noastre sunt an de an tot mai mici în comparație cu ale celorlalte categorii socio-profesionale, iar neajunsurile din viața noastră au depășit de mult timp limita suportabilității! În fiecare an, prin munca noastră grea susținem Sistemul Energetic Național, și ca drept răsplată în anul 2015, ei ne-au lăsat fără primă de vacanță și fără bilete de odihnă și tratament, iar noi am tăcut și am îndurat. An de an, rămânem tot mai puțini, mai îmbătrâniți și mai bolnavi, dar ni se cere să muncim mai mult și mai greu! În fiecare iarnă ne laudă și ne felicită pentru că salvăm România de frig și întuneric, de parcă laudele și felicitările lor ne-ar ține de foame! Pentru că pe «sub masă» ei mai pun niște biruri pe noi și ne transmit cu cinism că trebuie să facem iar reduceri de costuri! Cam asta e starea de fapt, domnilor guvernanți! Acesta este adevărul, și degeaba se supără unii! Pentru că singurii care se supără când aud adevărul sunt cei care trăiesc în minciună“, a declarat Manu Tomescu, lider de sindicat în cadrul Termocentralei de la Rovinari.

Se repetă situaţia de la CEH?

Fostul lider de sindicat al Sindicatului Muntele din Complexul Energetic Hunedoara, din judeţul vecin Gorjului, Petre Nica, este de părere că la CEO se repetă situaţia de la Complexul Energetic Hunedoara. Nica arată cu degetul înspre politicieni şi, în special, către parlamentari. „Sistemul energetic românesc a fost creat pentru a folosi resursele naturale naționale, pentru ca România să fie independentă energetic! A pune un astfel de sistem într-o piață de energie concurențială pe model european cu reglementări pentru mix energetic înseamnă îngenuncherea sistemului! Politicienii trimiși tot de către noi în Parlament după 1989 n-au înțeles asta! CEH este un mort care pare viu pentru că PSD nu are bunul-simț să spună adevărul, în CEO se repetă istoria trăită de CEH. Dacă politic nu se intervine în salvarea CEO, administrativ nu sunt soluții. Salariile mici, personalul insuficient, condițiile de muncă grele şi poverile financiare ale societății vor scoate oamenii în stradă, activitatea de producere a energiei e posibil să fie sistată, lanțul vicios va duce astfel CEO într-o zonă gravă, fără ieșire!“, potrivit lui Petre Nica.

Eugen MARUTA
Este absolvent al Facultății de Litere și Ștințe Sociale și al unui master în Administrația Publică. În anul 2000 a venit în practică jurnalistică la Gazeta de Sud, iar de a doua zi au început să apără în ziar articole sub semnătura sa.