Eroina de la Jiu are mausoleul încă nereabilitat

În curând se vor împlini 125 de ani de la nașterea Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu. Mausoleul din Piaţa Prefecturii din Târgu Jiu se află însă de la începutul lunii decembrie a anului trecut învelit într-o folie din plastic şi nu se ştie când va fi redat vizitatorilor şi oraşului. Autorităţile locale susţin că lucrările de restaurare, care au costat peste 700.000 de lei, sunt gata, însă lipseşte o cruce comandată special şi care va fi aşezată lângă monument. Crucea originală care a fost amplasată imediat după ridicarea mausoleului a rezistat până în anii comunismului, când a fost înlăturată. În data de 14 ianuarie, autorităţile de la Târgu Jiu se pregătesc să o sărbătorească pe Eroina de la Jiu, o figură istorică legendară. Nici Casa Memorială a Ecaterinei Teodoroiu nu este pusă în valoare aşa cum ar fi trebuit. Este ascunsă în faţa unui magazin de mase plastice, în cartierul Vădeni, şi înconjurată de câteva vile cu etaj.

Născută pe 14 ianuarie 1894

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu Jiu – decedată pe 22 august 1917 lângă Panciu) a fost cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești, luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române. Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea ei natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Armata I Română, comandată de generalul Ion Dragalina, a respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. A fost luată prizonieră, dusă fiind la Cărbunești. De acolo, a evadat folosind un revolver ascuns pentru a-l împușca pe soldatul ce îi păzea pe ea și pe comandantul plutonului ei, fiind rănită ușor la picior în timp ce fugea. Revenită la unitatea sa, a continuat luptele în zona orașului Filiași și a fost din nou rănită, de această dată mai grav, suferind fracturi ale tibiei și femurului stângi. În timp ce se afla în spital, armata română s-a retras în Moldova, iar ea a fost mutată pe rând în spitalele din Craiova, București și în cele din urmă, Iași.

Osemintele au fost depuse la Târgu Jiu

Pentru aceste fapte de arme a fost decorată în martie 1917 mai întâi de organizația de cercetași cu „Virtutea cercetășească“ de aur, iar apoi prin decret regal cu „Virtutea militară“ clasa a II-a. A fost vizitată personal de regina Maria, care i-a conferit decorația și a înaintat-o la gradul de sublocotenent. A revenit pe front în vara lui 1917. La 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa pozițiile în tranșeele de pe Dealul Secului în zona localității Muncelu, angajată fiind în Bătălia de la Mărăşeşti. În seara zilei de 22 august, în cursul unui atac declanșat de Regimentul 40 Rezervă german și respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic, împușcată în cap (conform unei versiuni) sau în piept (conform altei versiuni), în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Inițial înmormântată în comuna Fitionești din județul Putna, osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu, într-un mausoleu din centrul orașului. În Târgu Jiu există un bulevard şi un colegiu care îi poartă numele.

Eugen MARUTA
Este absolvent al Facultății de Litere și Ștințe Sociale și al unui master în Administrația Publică. În anul 2000 a venit în practică jurnalistică la Gazeta de Sud, iar de a doua zi au început să apără în ziar articole sub semnătura sa.