Doar 14,73% dintre craioveni au participat la vot la referendumul pentru redefinirea familiei, organizat în zilele de 6 și 7 octombrie, un procentaj cu mult sub media județului Dolj, care a fost de 24,77%, și chiar sub media națională, de 21,10%. Un procent mai mic decât la Craiova s-a înregistrat în Băilești – 12,12%, în timp ce în celelalte orașe din Dolj procentul a fost ceva mai mare decât media națională. Bechetul s-a situat pe primul loc în clasamentul orașelor și municipiilor doljene, cu o prezență la vot de 30,44%.
Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat, ieri, rezultatele oficiale cu privire la referendumul pentru redefinirea familiei, organizat în zilele de 6 și 7 octombrie. Potrivit centralizărilor făcute publice la ora 17.00, la urne s-au prezentat 3.857.308 persoane, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA“ fiind de 3.531.732 (91,56% din numărul participanţilor). Alte 249.412 persoane au pus ștampila pe răspunsul „NU“ (6,47%), în timp ce un număr de 76.111 (1,97%) voturi au fost declarate nule. Cum numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendumul de revizuire a Constituţiei a fost de 18.260.281, a rezultat că doar 21,10% dintre alegători au fost de acord cu redefinirea familiei, procent insuficient pentru ca referendumul să fie validat (era nevoie de 30%).
Media națională a fost depășită în județul Dolj, unde s-a înregistrat un procent de participare la vot de 24,77%, dar au fost și localități unde prezența la urne a fost mult mai mică. Cel mai elocvent exemplu este chiar Craiova, unde s-a consemnat un procentaj de doar 14,73%, după calcularea procentelor din cele 167 de secții de votare din municipiul reședință de județ. Conform datelor de pe site-ul BEC, în Bănie au existat și câteva secții de votare unde s-a înregistrat un procentaj de peste 40%, dar au fost și secții unde prezența la vot nu a depășit 8%. Aproape de Craiova, ca procentaj, s-a mai aflat municipiul Băilești, care a avut o prezență și mai scăzută la vot, de doar 12,12%, însă el este condus de un primar PNL, Costel Pistrițu. Acesta a și declarat, de altfel, pentru GdS, că nu avea cu ce să se implice în referendum și că în Băilești „fiecare a votat așa cum a simțit de cuviință“.
Bechet, orașul din Dolj cu cea mai mare prezență la vot
Cu excepția Craiovei și Băileștiului, celelalte municipii și orașe din Dolj au înregistrat procente mai mari decât media pe țară, unele chiar mai mari decât media județului. Cea mai mare prezență la vot s-a consemnat în Bechet – 30,44%, urmat de Filiași – 28,83%, Segarcea – 23,58%, Calafat – 23% și Dăbuleni – 22,59%. În Dolj au fost și comune care au depășit procentul de 50%, cum ar fi Ișalnița (53,10%), Caraula (57,70%), Mischii (60,31%), Amărăștii de Sus (65,18%) sau Seaca de Pădure (72,41%), comune care s-au încadrat între un procentaj de 30 și 50 la sută, precum Bucovăț, Brădești, Cârcea, Leu, Ostroveni, Radovan, Robănești, Vârvoru de Jos, Perișor sau Valea Stanciului. Au fost însă și multe localități apropiate ca procentaj de media pe țară, cum ar fi Podari – 23,14%, Teasc – 21,89%, Poiana Mare – 23,23%, Șimnicu de Sus – 19,40%, Desa – 20,36%, Coșoveni – 20,82%, Celaru – 19,60%, Afumaţi – 17,35%, Pieleşti – 15,95%, Bîrca – 20,38, Malu Mare – 15,73% sau Sălcuţa – 16,11%.
Primarii localităților cu o prezență mai slabă la vot au dat vina pe lipsa de informare a cetățenilor, pe timpul scurt în care a fost anunțat acest referendum sau pe dezinformările care au circulat în spațiul public. „Foarte mulți oameni nu au știut despre ce este acest referendum, ce înseamnă, și nu au mers la vot. Preoții s-au implicat mai mult, dar poate nu au știut ce să le spună oamenilor. Eu am mai discutat cu lumea pe aici și am tras concluzia că unora le era frică să voteze pentru că înțeleseseră că votează pentru căsătoria între doi bărbați“, a spus, pentru GdS, primarul orașului Segarcea, Nicolae Tutunaru.
„A apărut un val de neîncredere în ceea ce privește întrebarea“
Aceeași părere a avut-o și Marin Vintilă, primarul din Poiana Mare, una dintre cele mai mari comune din țară. „Lumea nu cred că a fost interesată de referendum, mai ales acum în perioada asta, când oamenii sunt ocupați cu munca. Greșeala mare a fost însă lipsa de informare sau dezinformarea, pentru că cetățenii nu au mai știut ce să creadă. Omului trebuie să-i explici mai bine pentru a înțelege cum stau lucrurile. Dacă unul spune ceva, altul altceva, atunci el crede că este ceva necurat la mijloc și nu mai merge la vot. Și a mai fost și timpul scurt“, a precizat Vintilă. „Oamenii nu au știut ce votează, întrebarea nu era clară. Au existat fel de fel de interpretări și a apărut un val de neîncredere în ceea ce privește întrebarea, pentru că s-a dus și un zvon că la modificarea asta nu știu ce se mai bagă. Așa că lumea nu a mai mers la vot, dar și timpul de informare a omului a fost scurt. Am văzut chiar o familie care se contrazicea înainte să intre la vot, soțul susținea una, soția alta, deci ce să mai spunem…“, a afirmat și Dan Viorel Dică, primarul comunei Pielești.
Și Nicușor Coandă, primarul comunei Coșoveni, a fost cam de aceeași părere. „Cred că oamenii nu au ieșit la vot pentru că nu au fost informați suficient. A fost și timpul scurt, nu s-a făcut o publicitate, iar din amalgamul ăsta de informări și dezinformări lumea nu a știut ce să mai creadă. Din punctul meu de vedere, era un lucru important, dar trebuia convins și omul de acest lucru. Eu am mai mers după program și am vorbit cu oamenii, dar am constatat că întrebarea nu era clară pentru ei. Dacă asta cu căsătoria dintre bărbat și femeie este deja în lege, care e problema, spuneau ei. Și tu trebuie să-i explici că o lege se poate modifica, dar Constituția se modifică doar prin referendum, însă mai trebuie să te creadă și pe cuvânt. Deci, vă repet, a fost o problemă de informare. Am și întrebat un cunoscut dacă a votat și mi-a răspuns că «da, pe toți». Plus că am avut și consilieri locali care nu au votat, nici reprezentanții unor partide în secția de votare nu au votat, de aici și prezența asta slabă“, a mărturisit Nicușor Coandă.
