O delegație de politicieni japonezi s-a aflat la Deveselu, pentru a găsi răspunsuri la mai multe întrebări pe care cetățenii din țara lor le au, în perspectiva instalării a două scuturi antirachetă similare în Japonia.
După ce, în decembrie 2017, ca urmare a amenințărilor venite dinspre Coreea de Nord, guvernul japonez a aprobat instalarea dispozitivului terestru de interceptare a rachetelor Aegis Ashore cu baterii ale armatei americane, în zonele care ar urma să găzduiască obiectivul au apărut vii discuții. Ca să știe cum să se poziționeze, 18 parlamentari din Japonia au venit, marți, la Deveselu pentru a vedea ce implică prezența unui scut antirachetă, ce părere are comunitatea, care sunt consecințele.
Vizita a început cu un tur al bazei militare, în care oficialii japonezi, însoțiți și de ambasadorul Japoniei la București, au fost conduși de Charlos Washington, comandantul Facilităţii de Sprijin Naval Deveselu, de Axel Steiner, ofiţerul comandant al Sistemului de Apărare Antirachetă România, şi de Răzvan Bratulescu, comandant de bază pentru Baza militară a 99-a română, continuând cu o întâlnire cu membrii comunității din Deveselu, la care a luat parte și prefectul județului Olt, Silviu Neacșu, și vicepreședintele CJ Olt, Virgil Delureanu.
Ce curiozități au avut japonezii
Japonezii și-au luat foarte în serios menirea de a-și informa obiectiv compatrioții, în acest sens dorind să afle de la membrii comunității din Deveselu cum le-a fost afectată viața. Au vrut să știe dacă tehnica militară folosită le influențează negativ sănătatea, cum se comportă soldații americani, dacă se implică în viața comunității, dacă prezența scutului antirachetă le-a adus și beneficii de ordin material.
Părerile părții române au fost exprimate, aproape în exclusivitate, de primarul comunei Deveselu, Ion Aliman, care i-a asigurat că nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri care ar putea fi puse pe seama prezenței scutului antirachetă, acesta menționând că și în vechea bază militară (la Deveselu a funcționat, între 1952 și 2001, o bază militară aeriană) existau stații de radiolocație, dar că tehnica actuală, oricum, a avansat mult.
Multe a avut de spus primarul și despre avantajele economice, menționând că localitatea a beneficiat de investiții numeroase, îndeosebi în infrastructură, într-un timp foarte scurt, iar pe parcursul lucrărilor au fost implicate 800 de firme românești, cu aproximativ 12.000 de muncitori, cele mai multe din Olt.
Cât despre implicarea soldaților americani, aceștia nu lipsesc, a menționat primarul Ion Aliman, de la festivitățile școlare, fără, însă, a se limita la acestea. Dovada implicării lor stau școala renovată și grădinița construită de la zero. „Părerile dumneavoastră ne-au dat curaj“, au concluzionat japonezii, care au plecat cu impresia că „scutul este înțeles ca simbol al păcii și siguranței“ și că regiunea nu este nici pe departe așa cum au descoperit-o în presa rusă. Amintind de reportajul jurnaliștilor ruși, primarul Ion Aliman a ținut să precizeze că s-a dorit ca informația să se prezinte tendențios și că, de fapt, „utilajele noastre nu sunt doar caii și măgarii“ (care apăreau în reportajul rușilor -n.r.).
