Ora 10.00 dimineaţa. În Piaţa Centrală din Craiova este deja mare forfotă. Oameni de toate vârstele caută legume, fructe sau alte lucruri de care au nevoie, la cele mai bune preţuri. Sacoşe de rafie, cărucioare speciale pentru bagaj pentru cei care nu mai pot căra ca-n alte vremuri sau pungi de plastic prin care se ivesc legumele, toate sunt plimbate de la un capăt la altul al pieţei. Hala de legume acoperită este plină de comercianţi, producători sau samsari. În Piaţa Centrală găseşti orice. Exteriorul halei arată mai mult ca un târg. Haine noi sau la mâna a doua, plastice, încălţăminte veche întinsă pe nailon, seminţe sau plase de rafie vândute de oameni care se plimbă de la un capăt la altul al pieţei în căutare de clienţi. Printre acestea, comercianţi de legume sau fructe care îşi amenajează cu mese de acasă sau cutii de carton mici tarabe pe care îşi întind marfa, pe care o udă periodic pentru a arăta cât mai proaspătă. Oamenii care produc legume în grădinile proprii şi vin cu ele să le vândă în piaţă nu se aleg cu mare lucru. Au mâinile crăpate de muncă şi bani puţini în buzunar. „Nu prea avem vânzare şi nu avem nici preţuri mari. Nu reuşim să facem mare lucru, mai mult ne rupem mâinile de la muncă. Pun legume pentru că nu mă descurc cu pensia de la colectiv. Trebuie să muncesc ca să trăiesc şi eu, şi bărbatul meu, care este bolnav. Vând din toate câte puţin, e foarte greu“, a spus Ana Badea. „Merge încet vânzarea, dar nu avem ce să facem altceva. Sunt legume de la noi din grădină, avem două solarii. De când s-au desfiinţat locurile de muncă la combinat, tinerii din Işalniţa nu prea au ce face, aşa că trebuie să muncească în grădină. Aşa că tinerii din familie muncesc, iar eu vin şi stau la piaţă să vând. Ne întreabă oamenii dacă sunt româneşti produsele, le dăm să guste şi le plac. Nu suntem mulţumiţi de preţurile la care vindem, dar ăsta e drumul pe care mergem, nu avem ce face“, a povestit Maria Tudose.
Comercianţii din hală, nemulţumiţi de chiriile diferenţiate
Un vânzător care îşi expune fructele sau legumele pe o tarabă din interiorul halei plăteşte 9 lei pe metrul pătrat. Comercianții care îşi amenajează propria tarabă în exteriorul halei achită 3 lei pentru un sfert de metru pătrat. „Ei plătesc mai puţin şi nu prea sunt controlaţi dacă respectă acel spaţiu pentru care plătesc 3 lei. În plus, în hală ar trebui să fie piaţa, nu în afara ei. Până ajung la noi, foarte mulţi aproape că termină de făcut cumpărăturile, iar noi plătim chiriile lunar şi avem clienţi puţini. Nu este deloc corect“, a declarat un comerciant. Mai mult decât atât, în afara curţii în care se află piaţa, mai sunt alţi vânzători, care refuză să intre în piaţă pentru a nu plăti taxe. „Există, din păcate, această situaţie, însă noi nu prea avem cum să îi controlăm pe aceşti comercianţi. Încercăm de multe ori să le spunem să intre în piaţă şi să plătească taxe, însă doar poliţia locală poate interveni să le dea amenzi astfel încât să nu mai stea acolo“, a declarat Adrian Dinu, purtătorul de cuvânt al SC Pieţe şi Târguri SRL.
Zmeura şi afinele au preţuri de lux
Preţurile legumelor din piaţă au scăzut în ultima perioadă, iar castraveţii sunt cei care se vând cel mai mult. Un kilogram nu depăşeşte doi lei la nici un vânzător şi aproape toţi oamenii care vin să cumpere din piaţă au în mână câte o pungă cu castraveţi. „Merge prost vânzarea. Cel mai mult se vând castraveţii, dar la preţuri mici. Câteodată sunt mai mari investiţiile decât câştigul. Avem produse proprii, făcute din munca noastră, în grădină“, a declarat Mariana Firu din Işalniţa. „Sunt potrivite preţurile. Nu sunt legume la care să fi crescut preţul foarte mult. Am văzut că şi fructele s-au mai ieftinit. Astăzi am cumpărat castraveţi, cartofi, roşii, ardei, cireşe, caise, de toate. Sunt mulţumită de preţuri“, a spus Cornelia Preda. În faţa tarabei lui Gheorghiţă de la Ostrov era coadă. Vindea fructe. Glumeţ şi cu mişcări rapide, dar şi cu preţuri bune, acesta atrăgea rapid cumpărătorii. „Cel mai mult se dau vişinele şi caisele. În medie, dau cam 100 de kilograme pe zi“, a spus râzând bărbatul, în timp ce punea tacticos caise într-o pungă de plastic. Zmeura şi afinele au apărut şi ele pe câteva tarabe, însă preţul acestora este cel mai mare din piaţă. Acestea costă 25 de lei kilogramul, însă, cu toate acestea, cei care le vând nu se plâng că nu au clienţi. „Au ieşit pe piaţă doar de trei zile, din cauza asta sunt scumpe, dar chiar se vând destul de bine. Am avut şi căpşune şi am dat absolut tot, nu pot să mă plâng“, a spus un vânzător.
Micii şi lipiile, o afacere profitabilă şi plină de fum
Pe una dintre laturile halei din Piaţa Centrală, comercianţii aproape că nu mai au loc de terasele la care se vând mici. Fumul care curge fără oprire de la grătarele încinse este supărător pentru oricine ajunge la piaţă, dar mai ales pentru comercianţi. De la primul pas făcut în piaţă, începe să se simtă mirosul. Cel mai neplăcut este pentru vânzătorii care au tarabele în apropierea teraselor care vând mici şi care sunt nevoiţi să inspire fumul cât e ziua de lungă. „Vine fumul de la mici. Ne deranjează, dar nu avem ce să facem. În fiecare zi e aceeaşi problemă, de dimineaţa până seara. Dacă avem bani ne face poftă mirosul, dacă nu avem, nu ne mai face. Vânzarea merge slab, ne descurcăm greu cu munca, mă ajută copiii, eu mai mult vin să vând“, a spus o comerciantă din Almăj. O bătrână cu o mică tarabă plină de răsaduri e nemulţumită şi de vânzare, dar şi de fumul care învăluie piaţa. „Fumul de la mici vine peste noi în fiecare zi. Ne deranjează, dar nu putem să facem nimic. Nici vânzarea nu merge bine“, a spus Gheorghiţa Craioveanu din Răcari.
Chiar dacă grătarele afumă întreaga piaţă, pare că mirosul lor este, totuşi, cea mai bună metodă de promovare a afacerii. Toate cele patru birturi care pregătesc mici care se servesc cu lipii şi muştar sunt pline ochi în fiecare zi, încă de la primele ore ale dimineţii, iar afacerea merge ca pe roate. Într-un oraş care se dorea Capitală Europeană a Culturii, Piaţa Centrală semăna joi cu un târg de săptămână de la ţară.
