Bistreţ, comuna care atrage turişti



Turismul şi pescuitul sunt cele două domenii pe care comuna doljeană Bistreţ mizează în demersurile pe care le face pentru a se dezvolta. Aria protejată, care aminteşte de Delta Dunării, şi pescuitul sportiv atrag mii de turişti, mulţi dintre ei din străinătate. Autorităţile spun că vor să acceseze fonduri europene pentru a pune în valoare aceste atuuri ale localităţii.

Situată pe malul Dunării, comuna doljeană Bistreţ este o aşezare formată din patru sate, în care îşi duc existenţa peste 4.000 de oameni. Dacă în trecut o mare parte din producţia de peşte din Oltenia era asigurată din această comună, în prezent, lucrurile s-au schimbat radical. Apele s-au depopulat, iar autorităţile spun că sunt zone unde nu mai există peşte deloc pentru că lipsa investiţiilor în acest sector şi-a spus cuvântul. Balta Bistreţ se întinde pe o suprafaţă de 1.500 de hectare şi se fac demersuri pentru concesionarea ei. Totodată, în comună mai există şi două lacuri – numite Călugăreni 1 şi Călugăreni 2. Unul dintre ele se află în proprietate privată, fiind concesionat din anii 2000. Celălalt, în suprafaţă de 22 de hectare, se află în administraţia primăriei, iar autorităţile spun că fac demersuri ca acesta să devină un punct de atracţie pentru pescari şi, în acelaşi timp, pentru turişti. „Situarea lângă Dunăre conferă peisaje extrem de frumoase. Unul dintre cele două lacuri a fost transformat într-un loc de agrement de un investitor privat care îşi doreşte să dezvolte zona şi începând cu proiectele pe FLAG îi voi face concurenţă pentru că vreau să construim căsuţe, pontoane sau chiar căsuţe pe apă. Sunt proiecte frumoase şi sperăm că vor deveni realitate. În apropierea satului avem un luciu de apă, format în locul unei foste cariere, pe care l-am cadastrat şi vrem să depunem proiect pentru a dezvolta pescuitul sportiv. Tot în apropiere de această carieră vrem să dezvoltăm o piaţă pentru desfacerea peştelui, acoperită, cu module pentru toate produsele. Toate acestea le vom face însă cu fonduri europene pentru că veniturile sunt mici. În trecut, în zona noastră era o fermă piscicolă, era totul organizat, oamenii lucrau acolo şi se găsea peşte pe toate drumurile. Acum, balta nu mai are peşte pentru că nimeni nu a mai investit, iar pe viitor încercăm să populăm apele şi să le asigurăm pescarilor amatori plăcerea de a pescui“, a spus Cristiana Antonie, primarul comunei Bistreţ.

„Nu pentru peşte plec de acasă, ci pentru a mă bucura de acest peisaj“

În fiecare weekend, sute de pescari amatori sau pur şi simplu turişti tranzitează comuna. Mulţi dintre ei vin aici atraşi de frumuseţea peisajelor şi spun că acest loc este o oază de linişte pentru ei. „Sunt din Craiova şi vin aici de câte ori am ocazia pentru că este un loc frumos, în care mă pot relaxa. Nu vin neapărat pentru a pescui, ci pur şi simplu pentru a mă destinde. Nu pentru peşte plec de acasă, ci pentru a mă bucura de acest peisaj. Este un loc plăcut, care ar trebui mai bine întreţinut. Consider totuşi că, în primul rând, noi, oamenii, suntem de vină pentru felul în care arată pentru că noi aruncăm gunoaiele“, a spus Ion Iorgulescu, din Craiova.

Pe lângă români, sunt şi turişti străini care tranzitează zona. Problema este că, în cazul în care doresc să rămână peste noapte, nu prea au multe opţiuni întrucât nu există spaţii de cazare. Realizarea unor astfel de amplasamente este alt obiectiv al autorităţilor. „Am stabilit o zonă de agrement care se întinde pe şase hectare şi, când se deschide acest program pe FLAG, vrem să deschidem proiecte, astfel încât să facem şi spaţii de cazare pentru că nu avem aşa ceva. Vin în zonă turişti polonezi, francezi, bulgari, în general ciclişti, care ar dori să se şi cazeze. Pot rămâne pe la particulari, dar oamenii nu îi pot găzdui o perioadă mare“, a spus Cristiana Antonie.


Aria protejată aminteşte de Delta Dunării

Aria protejată din Bistreţ este cea care particularizează localitatea. Specii rare de păsări se află în acest loc care aminteşte de Delta Dunării. În sit se poate ajunge pe DN 55A, până în localităţile limitrofe – Cârna, Plosca sau Bistreţ, de unde se urmează drumurile locale spre sud, care intră în acesta. Situl include lacul de luncă Bistreţ, care face parte din bazinul hidrografic al Dunării, fiind cel mai mare din cadrul complexului piscicol Dunăreni – Bistreţ. Un procent mare din suprafaţa sitului (98%) este reprezentat de luciu de apă, ceea ce explică bogăţia de specii acvatice de aici. În aceste condiţii, situl reprezintă un loc preferat de către 111 specii de păsări în vederea reproducerii, dar şi pentru popas în timpul migraţiilor. Se remarcă în sit stoluri de până la 150 de pelicani comuni şi până la 360 de pelicani creţi. Gârliţa mică, raţa roşie, buhaiul de baltă, gâsca cu gât roşu, pescăruşul albastru, barza albă, eretele de stuf sunt doar câteva dintre speciile de interes comunitar din sit. În porţiunile cu stuf nederanjate de activitatea de pescuit sportiv îşi construiesc cuiburile zeci de perechi de buhai de baltă şi de stârc pitic. Aceste suprafeţe sunt dominate de stuf, dar întâlnim aici şi papura comună şi cea rotundă, crinul-de-baltă, răchitanul, paşa, stânjenelul de baltă, susaiul, rogozul şi, mai rar, pipirigul. Pajiştile din sit sunt formate din iarba câinelui, piciorul cocoşului, vălul miresei, trifoi sau iarba câmpului.

Din păcate, activităţile de piscicultură şi pescuit au impact negativ asupra populaţiilor de păsări acvatice. Totodată, agricultura, prin utilizarea de fertilizanţi, determină o alterare a calităţii habitatelor de cuibărit şi hrănire. Autorităţile susţin că fac demersuri pentru a pune în valoare acest loc, cu atât mai mult cu cât creşterea numărului de turişti poate schimba soarta comunei Bistreţ.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de miercuri, 12 aprilie 2017

Actualitate

» Trafic infernal la graniţele României în perioada Paştelui
» Ministrul Finanțelor: Contribuția la Pilonul II de pensii va fi luată în discuție în toamnă
» Atenţionare de călătorie în Portugalia, din cauza unei greve la aeroporturi în perioada 13-17 aprilie
» Politician italian: Italia a importat “infractori” români, România importă companii şi capital. Aceasta este Uniunea Europeană
» Guvernul vrea impozit de 10% începând din 2018, aplicabil venitului global al unei gospodării
» 2017, declarat de Guvern Anul Mărăști, Mărășești, Oituz
» Ministrul Educaţiei: Pentru prima dată, vom centraliza rezultatele evaluărilor de la clasele II, IV şi VI
» Comisia Europeană și Ungaria vor începe un dialog pe tema statului de drept
» ÎCCJ: Conducerea unui tractor pe drumurile publice de către o persoană fără permis nu este infracțiune
» Coadă de tiruri de zece kilometri la Giurgiu – Ruse. Şoferii nervoşi claxonează pe DN 5
» Suspect cu legături islamiste şi anarhiste, reţinut după atacul care a vizat autocarul BVB
» Parchetul General spune că este de acord cu propunerile Ministerului Justiţiei de modificare a codurilor penale
» Vladimir Putin: Relațiile dintre Rusia și SUA s-au deteriorat de la venirea lui Donald Trump la putere
» Exerciţiu de testare a sirenelor de alarmare în caz de dezastru: Peste 7.700 de sirene vor suna săptămâna viitoare în toată România 

Publireportaj

» Craiova riscă să rămână în zece zile cu gunoiul pe străzi
» Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” vă urează Paşte Fericit!

Local

» Accident la o grădiniță din Slatina: o fetiță de cinci ani a căzut de la etajul I
» Dan Dicu, haiducul din Bobiceşti
» Nestemata Olteniei ascunsă de ochii lumii: biserica de la Leleasca

Dolj

» Gropile de pe străzile Craiovei, „boală“ fără leac
» Cristian-Marian Șovăilă, noul subprefect de Dolj
» Boicot la evaluarea școlarilor de la Colegiul „Frații Buzești“
» Distribuitori de canabis pentru elevi și studenți, reținuți de procurorii DIICOT
» Scandal la Scoala din Vela
» Campioni la ajutoare sociale
» Deces cauzat de rujeola
» Cristian-Marian Șovăilă, noul subprefect al judeţului Dolj
» Craiova: “Nici măcar sfârșitul lumii?”, la Teatrul Naţional, pe 19 aprilie
» Dolj: Un proiectil neexplodat şi 27 de grenade, descoperite pe câmp şi în subsolul unei clădiri
» Şase persoane reţinute în urma unor percheziţii de amploare la traficanţi de droguri din Oltenia

Gorj

» Fetiţă de șase ani găsită înecată într-un pârâu
» Coloana Fără Sfârşit, monitorizată cu camere video
» Gorj: Accident rutier cu victimă încarcerată, la Târgu Jiu
» Gorj: Ciprian Florescu, instalat prefect săptămâna viitoare via Ministerul Educaţiei
» Gorj: Accident rutier soldat cu două victime la Câlnic

Olt

» Olt: Societate comercială, amendată cu 15.000 de lei pentru deţinere ilegală de cherestea

Mehedinţi

» Incendiile de pădure s-au înmulţit exponenţial în România. Gorjul şi Mehedinţiul, pe primele două locuri
» Mehedinţi: Trei tineri din Severin, prinşi de jandarmi cu pastile de ecstasy şi un cuţit

Vâlcea

» Vâlcea: Percheziţii domiciliare într-un dosar în care mai multe persoane sunt acuzate de tâlhărie

Sport

» Fotbal / Liga Europa, sferturi de finală (tur)
» Turneu de fotbal la Cârna
» 11 medalii pentru karateka din Bănie
» Baschet (m): A doua înfrângere usturătoare pentru Craiova la Cluj
» Volei (m): SCM-U Craiova a învins Steaua. Oltenii şi-au asigurat o medalie
» Tenis: Halep, Begu, Niculescu și Cîrstea, în echipa de Fed Cup a României pentru meciul cu Marea Britanie

Bani & Afaceri

» Cât a încasat Fiscul de la firmele din Oltenia anul acesta
» Dumitru (Consiliul Fiscal): Statul va cheltui cu salariile bugetarilor jumătate din veniturile colectate în 2022, ceea ce este nesustenabil

Sanatate

» Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ din Craiova, în carantină – Cinci copii au murit în Dolj din cauza rujeolei, alți 38 – internați

Magazin

» Cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri de Paşte
» Bancul zilei

Top