Judeţul Vâlcea se poate lăuda cu o salbă de staţiuni montane şi balneoclimaterice, unde mii de turişti vin an de an pentru frumuseţea locurilor. De asemenea, în cele două parcuri naţionale, Cozia şi Buila-Vânturariţa, iubitorii de natură pot admira florile de colţ sau caprele negre.
La confluenţa Lotrului cu Oltul, la o altitudine medie de 400 m şi la o distanţă de 200 km de Bucureşti, 70 km de Sibiu și 35 km de Râmnicu Vâlcea se află Brezoi, un oraş mic de munte, cu circa 7.000 de locuitori. Situat în Carpaţii Meridionali, el constituie punctul de plecare pentru numeroase trasee turistice marcate ce străbat munţii Lotrului, Căpăţânii şi masivul Cozia. De asemenea, Brezoiul este o excelentă „bază“ de plecare în călătorii mai lungi spre vechile burguri transilvane sau spre mănăstirile Olteniei.
Oraşul este înconjurat de păduri şi văi în care sunt răspândite sate sau locuinţe sezoniere – aşa-numitele „odăi“, care păstrează încă izul arhaic al vieţii ţăranilor din zona montană şi submontană. În păduri pot fi întâlnite frecvent toate speciile de vânat mare de la noi din ţară: urs, lup, mistreţ, cerb, căprior, capră neagră, râs.
Lacurile de acumulare şi văile adiacente sunt populate cu speciile de peşti specifice apelor de munte: păstrăv, clean, mreană, scobar, ce pot face deliciul unor partide de pescuit. Clima generoasă, montană, cu aer curat, lipsită de vânturi puternice, de zile caniculare sau de geruri năprasnice, constituie un foarte bun remediu împotriva surmenajului şi stresului cotidian. Putem găsi zone cu microclimat aparte, ce nu s-a schimbat de mii de ani. Flora, foarte variată, abundă în specii rare sau unice. Floarea de colţ o găsim aici la cea mai joasă altitudine din Europa (500 de metri).
Cazarea se poate face în pensiuni şi la case acreditate pentru primirea de turişti, dotate cu tot confortul necesar: baie, duș, WC, spaţii de joacă pentru copii, parcare.
Bucătăria tradiţională sau modernă, în funcţie de opţiunea fiecăruia, este bazată pe produse naturale proaspete, obţinute în gospodărie.
Parcul Naţional Buila-Vânturariţa
Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora atât prin dispunere, cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline, are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase, ale căror creste principale sunt dispuse pe direcţia SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est.
Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de la vest de Cheile Bistriţei şi până la est de Cheile Olăneştilor (Folea). Legătura cu Munţii Căpăţânii este făcută prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre râurile Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău (interfluviul dintre râurile Cheia şi Olăneşti).
Creasta Buila-Vânturariţa are o extindere spaţială de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km şi o lăţime cuprinsă între 0,5 şi 2,5 m km (extinderea calcarelor jurasice). Altitudinea absolută este în Vârful Vânturariţa Mare (1885 m), iar cea minimă la ieşirea Bistriţei din chei (550 m).
Principalele vârfuri ale masivului sunt, de la sud-vest spre nord-est, următoarele: Arnota (1183,7 m), Muntele Cacova (1525,1 m), Muntele Piatra (1643 m), Muntele Albu (1658,9 m), Buila (1848,6 m), Ștevioara (1847 m), Vânturarița Mare (1885,2 m), Vioreanu (1866 m), Vânturarița Mică (1655 m), Stogu (981 m).
Puncte de intrare/Acces
Parcul Naţional Buila-Vânturarița are șase puncte de intrare: trei în comuna Costeşti (unul pe Valea Bistriţa şi două pe Valea Costeşti: Bistriţa, Pietreni-Prislop şi Pietreni-Valea Morii); unul în comuna Bărbăteşti, pe Valea Otăsăului; unul în satul Cheia, pe Valea Cheia; unul în Băile Olăneşti, pe Valea Olăneşti.
Accesul se poate face fie pe Drumul Naţional 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu, fie pe drumul judeţean Râmnicu Vâlcea – Băile Olăneşti.
Trasee turistice Brezoi
Brezoi – Vf. Vevereţul – Vf. Robu – Vf. Sterpul – Cabana Prejba- Râul Sadului – Cabana Gâtul Berbecului – Vf. Negovanul – Şaua Buceci – Dealul Negru – Vf. Vătafului – Pascoaia. Traseu de durată medie trei-patru zile.
Brezoi – Vf. Naratu – Lotrișor – Cabana Comanca – Băile Olăneşti – Schitul Iezer – Schitul Pahomie – Schitul Pătrunsa – Schitul Izvoarele – Vf. Scânteia – Vf. Priota – Vârful Gera -Valea Saşa – Sălişte. Traseu de durată medie cinci-șase zile.
Circuit pe Valea Lotrului: Brezoi – Vf. Veveretul – Vf. Robu – Vf. Sterpu – Vf. Voineșița-Culmea Steflești – Cabana Obârşia Lotrului – Staţiunea Vidra – Vf. Pietrile – Cabana Petrimanu – Pasul Oltețului – Culmea Căpăţânii – Zmeuret – Plaiul lui Stan – Brezoi. Traseu lung șapte-opt zile.
Ţara Loviştei: Brezoi – Drăgăneşti – Copăceni – Perișani – Boişoara – Bumbuieşti – Gruiu Lupului – Racoviţă – Copăceni. Traseu scurt una-două zile.
Brezoi – Vărateca – Cabana Cozia – Mănăstirea Stănişoara – Mânăstirea Turnu – Vărateca. Traseu scurt doi zile.
