Comuna mehedinţeană Oprişor este recunoscută pentru plantaţiile de viță-de-vie atestate încă din secolul XV şi pentru vinul produs aici, care este unul dintre cele mai apreciate din întreaga Oltenie. Pe vremuri, aici exista singurul CAP din ţară care se autofinanţa, iar agricultura era punctul forte al localităţii. Astăzi, lucrurile s-au mai schimbat, dar specificul aşezării a rămas acelaşi. Mai mult, unii localnici au început să facă investiţii şi în pomicultură.
De cum intri în Oprişor, te întâmpină vaste plantaţii de viţă-de-vie. E vremea culesului şi toată suflarea comunei e în vii. Vrem să aflăm secretul licorii care a făcut atât de cunoscută localitatea şi ne apropiem de unii dintre oamenii aflaţi printre rânduri. „Secretul este pământul. Pe lângă asta, contează şi ce soi de struguri ai. Mai este un lucru care este important: să nu bagi nimic în compoziţia vinului, să îl laşi să fermenteze şi să îşi facă singur treaba. Dacă ne raportăm la viţa-de-vie nobilă, producţia va fi bună, dar dacă vorbim de cea românească, lucrurile nu mai stau la fel de bine. Mana a afectat strugurii, iar recolta este mai mică“, a spus Alexandru Şilcă, din Oprişor.
Tatăl lui, om cu mai multă experienţă în viticultură, spune că strugurii sunt mai buni atunci când e secetă.
„Ţineţi minte un lucru – via merge cel mai bine la secetă, iar anul acesta, strugurii vor fi mai dulci. În rest, vinul se lasă la fermentat aşa cum e el, noi nu avem alt secret“, a spus Dumitru Şilcă.
Şi dacă seceta a îndulcit strugurii, bolile au diminuat producţiile. Mana viţei-de-vie şi acarienii au fost în acest an principalii inamici ai culturii. „Au fost perioade în care s-au făcut stropiri din patru în patru zile pentru că asta este zona în care ne aflăm şi nu putem fără să tratăm aceste vii. La Oprişor, pământul e destinat cultivării viţei-de-vie. De-a lungul timpului s-a moştenit această îndeletnicire. Aşa s-a ajuns să obţinem un vin de foarte bună calitate, care implică foarte mulţi factori, începând de la calitatea solului până la forţa calificată de muncă, specialiştii care au lucrat de-a lungul timpului pe raza acestei comune pentru că în trecut suprafaţa pe care o ocupa viţa-de-vie se întindea pe 1.000 de hectare“, a spus primarul din Oprişor, Constantin Gîrleanu.
Livadă de meri mărginită de tufe de trandafiri
O pată de culoare în peisajul dominat de plantaţii de vii şi lanuri de cereale de la ieşirea din Oprişor este o frumoasă livadă de meri, care încântă privirea oricui trece prin zonă.
Mărginiţi de tufe de trandafiri, pomii rânduiţi simetric şi plini de fructe creează impresia că te afli pe un tărâm de basm. Plantaţia a fost înfiinţată de o familie din comună în urmă cu cinci ani, iar acesta este al doilea an în care se obţin şi roade. Fiind o livadă tânără, cei care o deţin spun că încă se poate vorbi mai mult de cheltuieli decât de profit.
„Plantaţia se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi a fost înfiinţată în 2011 de părinţii mei, cu fonduri proprii. Sunt cinci tipuri de meri aici, iar sistemul pe care noi l-am ales este unul intensiv. De livadă se ocupă întreaga familie, atât eu, cât şi sora mea, care este în Craiova, dar şi părinţii. E greu cu distanţele, cu transportul, dar, dacă tot am înfiinţat-o, trebuie să ne ocupăm de ea. Livada este foarte costisitoare, având în vedere costurile cu tratamentele şi îngrijirea ei, iar ajutor de la stat nu avem pentru că se ştie foarte bine că subvenţiile sunt mici. O mare problemă la noi aici este şi cu apa. Mărul este iubitor de apă, iar pânza freatică este la o adâncime foarte mare. Ne descurcăm greu. Avem nişte bazine, iar apa o aducem cu cisternele. Când nu plouă, e destul de greu“, a spus Valentin Mâţu, proprietarul plantaţiei.
În ciuda faptului că anul a fost dificil din cauza secetei, producţia este mulţumitoare. Fructele ajung în pieţele angro, dar, pe viitor, proprietarii speră să încheie contracte şi cu supermarketurile din judeţ.
Zeci de crescători de animale şi tot atâtea probleme…
Şi unde nu sunt vii sau plantaţii de cereale sunt stâne. În prezent, în localitate sunt zeci de crescători de animale, care spun că ar vrea să se dezvolte, dar se confruntă cu mai multe neajunsuri. Marin Neagoe este unul dintre marii fermieri din comună. Creşte animale de când se ştie, iar această îndeletnicire au moştenit-o şi cei trei copii ai săi, care au dezvoltat ferma cu bani europeni. Acum, întreaga familie deţine aproximativ 700 de capete de animale, dar, deşi au reuşit să se extindă, oamenii spun că au întâmpinat de-a lungul timpului extrem de multe obstacole. „Cine nu este bine consiliat nu reuşeşte. E păcat că la noi mulţi tineri au făcut proiecte, dar au renunţat pe parcurs pentru că nu a avut cine să îi consulte. Noi am avut îndrumători buni, care ne-au ajutat şi ne-au spus ce proiecte putem accesa. O problemă este și piaţa de desfacere – nu ai unde să vinzi. Noi, care ţinem legătura cu libienii, le dăm lor, chiar dacă preţul e mai mic. Altă problemă este cu izlazul. Nouă nu ni-l dau şi nu înţelegem de ce“, a spus Marin Neagoe, fermier din Oprişor.
Că sunt probleme în acest sector o recunosc şi autorităţile, dar speră totuşi că lucrurile se vor rezolva.
„În afară de târguri şi pieţe, nu este nimic organizat pentru crescătorii de animale din această zonă. Totodată, suprafaţa pe care am putut să le-o punem la dispoziţie e mult mai mică decât numărul animalelor de pe raza comunei şi am avut nenumărate discuţii pentru că se întâmplă să mai distrugă şi alte culturi, în afară de izlaz şi de păşune. Avem 10.000 de oi, 2.000 de capre şi 200 – 300 de animale mari. Gândiţi-vă ce ar însemna să le concesionăm izlazul. Nu am avea o suprafaţă aşa de mare“, a mai spus primarul din Oprişor, Constantin Gîrleanu.
Există însă şi veşti bune. În Oprişor nu sunt probleme cu Registrul Agricol, astfel încât titlurile de proprietate au fost ridicate în proporţie de 99%. De asemenea, primarul dă asigurări că, în curând, va începe şi cadastrarea gratuită a terenului extravilan.
