19.8 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCum reducem riscul de apariție a cancerului de piele

Cum reducem riscul de apariție a cancerului de piele

Dr. Simona Marinoaica, medic primar dermatolog
Dr. Simona Marinoaica, medic primar dermatolog

Vara aduce la pachet odată cu zilele însorite și riscul apariției unor boli dermatologice care pot fi fatale. Peste un milion de tipuri de cancer de piele sunt diagnosticate în fiecare an. Majoritatea acestora ar putea fi vindecate dacă ar fi depistate la timp. Alunițele din naştere sau cele apărute de-a lungul vieții prezintă riscul de a se declanșa un cancer de piele dacă stăm în exces la soare.

 

Pielea are rolul de a proteja organele interne și de a ţine la distanţă microbii. Este ca un scut al organismului. Expunerile prelungite și fără protecție la soare pot să dăuneze pielii. Soarele emite radiaţii ultraviolete pe întreaga perioadă a anului, însă vara sunt de trei ori mai puternice decât iarna. „Razele ultraviolete se împart în funcție de lungimea de undă și de cantitatea de energie pe care o poartă în ultraviolete de tip A, B, C. Cele de tip C sunt oprite, în general, de stratul de ozon, cele de tip B sunt doar parțial oprite și au energie mare și o lungime de undă mai mică. Iar cele de tip A au o lungime de undă mai mare și energie mai mică și ajung în totalitate pe suprafața pământului. La nivelul tegumentului avem de-a face cu ultraviolete de tip B și A care acționează în același timp, din păcate. Cele de tip B pot să determine mutații genetice și sunt incriminate în apariția cancerelor cutanate ale celulelor superficiale ale tegumentului. Cele de tip A pătrund mai profund până la nivelul dermului și produc diverse procese de oxidare și în timp ele sunt responsabile de îmbătrânirea prematură a tegumentului“, explică Simona Marinoaica, medic primar dermatolog.

„Avem datoria să ne examinăm pielea măcar o dată pe lună“

Prea mult timp petrecut la soare poate să aibă efecte neplăcute pentru piele. Bronzul este, de fapt, o reacție a pielii la un factor iritant. Pielea celor care petrec multe ore în soare o să îmbătrânească mai repede. Ultravioletele pot să producă anumite mutații genetice la nivelul celulelor. Celulele care se înmulțesc anormal pot să ducă în timp la cancere cutanate. „Melanomul este cel mai de temut tip de cancer cutanat. Dacă nu este depistat la timp poate duce la deces. Ca prevenție avem datoria să ne examinăm pielea măcar o dată pe lună. Trebuie să ne uităm în oglindă să vedem dacă sunt modificări. Orice modificare apărută în sensul că este o excrescență, o rană care nu se vindecă, o pată pigmentară mai roșiatică trebuie urmărită și, în cazul în care crește, trebuie făcut un consult de specialitate“, explică medicul dermatolog.

Crema de protecție trebuie reaplicată la un interval de minimum două ore

Fiecare dintre noi, în funcție de culoarea pielii, răspundem diferit la expunerea la ultraviolete. Persoanele cu piele foarte albă, cu păr roşcat, ochi albaştri sau verzi, cu sau fără pistrui, suferă arsuri solare severe, dureroase şi nu se bronzează niciodată. Cei cu piele albă, cu păr blond sau şaten, ochi albaştri, suferă arsuri solare dureroase cu posibilă bronzare de nuanţă deschisă. Persoanele şatene cu ochi căprui pot suferi arsuri uşoare şi pot dobândi o bronzare de nuanţă închisă.
Persoanele brunete au un risc mai scăzut de a dezvolta arsuri solare și cancer de piele.
Cremele de protecție trebuie folosite fie că este vorba de adulți sau copii. Acestea trebuie alese în funcție de piele și reaplicate la un interval de minimum două ore. „În Europa, factorul maxim de protecție este 50. În America, de exemplu, este altă scală. Cifra arată protecția cremei respective față de ultravioletele de tip B. Dacă pe tub este inscripționat și faptul că acesta conține și un filtru pentru protecție UVA, atunci este bine. Nu există încă o scală specială și pentru ultravioletele de tip A. Se face pentru cele de tip B pentru că ele au cea mai mare energie și sunt incriminate în cancerele cutanate“, precizează dr. Simona Marinoaica.
Pentru copii există creme de protecție speciale. Aceste creme nu intră în piele. Ele rămân mai mult pe suprafața tegumentului. Sunt mult mai albicioase pentru că sunt făcute numai pe bază de oxid de zinc și dioxid de titan, substanțe puțin iritante.

„Orice pată maronie apărută după 35 de ani trebuie văzută de un dermatolog“

Alunița este denumirea generică pentru orice pată pigmentară apărută pe suprafața pielii. Alunițele – sau așa cum li se spune în limbajul specialiștilor nevii pigmentari – la persoanele cu pielea măslinie au nuanţe mai închise comparativ cu persoanele care au pielea albă. Acestea pot să fie pe piele de la naștere sau pot să apară până la vârsta de 35 de ani. „Orice pată maronie apărută după 35 de ani trebuie văzută de un dermatolog pentru că poate să însemne o leziune tumorală benignă, dar poate să fie și un melanom“, spune dr. Simona Marinoaica.
Melanomul poate să se dezvolte fie la nivelul unei aluniţe deja existente care începe să sufere transformări, fie la nivelul unei suprafeţe de piele sănătoase, unde poate să apară o pată pigmentară. La bărbaţi apare mai mult pe scalp, faţă, gât sau spate. La femei, zonele predispuse sunt spatele şi picioarele. Extirparea unei alunițe este o procedură efectuată doar de specialişti.
Urmărirea endoscopică este cea care poate arăta dacă alunița trebuie să ne îngrijoreze sau nu. „Dermatoscopul este practic un instrument optic care permite vizualizarea leziunilor pigmentare și crește acuratețea diagnosticului clinic. Este o lupă care se pune pe suprafața aluniței și se oferă o imagine mărită de 20 de ori. Alunițele depind și de încărcătura genetică, și de expunerea la soare. Numai evoluția lor în timp poate să ne spună dacă este sau nu o problemă“, adaugă medicul dermatolog.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS