„Legea antilegionară“ a aprins un scandal național. Fascismul, nazismul, legionarismul și comunismul, toate aceste ideologii au fost puse în discuția opiniei publice în ultima lună. Controversata lege, care pedepsește cu până la trei ani de închisoare opiniile prolegionare, pare să afecteze întreaga societate românească, cu galeria sa de personalități mai mult sau mai puțin controversate, de la Mihai Eminescu și Ioan Slavici, la Mircea Eliade, Emil Cioran, Lucian Blaga sau Nicolae Ceaușescu. Legea lovește și în „sfinții închisorilor“ comuniste, care se bucură de o uriașă popularitate, conform sondajelor, și poate amorsa o bombă socială extrem de periculoasă.
Recent a intrat în vigoare Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea OUG nr. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Imediat după promulgare, legea a reușit să declanșeze un scandal național, prin noutățile pe care le aduce. Astfel, în text apar termeni noi, precum „legionar“, „genocid“ și „crime de război“. Legea definește Holocaustul pe teritoriul României ca „persecuția sistematică și anihilarea evreilor și romilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940 – 1944“. De asemenea, Mișcarea Legionară (ML) este definită ca „o organizație fascistă din România, care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirea «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară». Confecționarea, vânzarea, răspândirea și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi (art. 4, alin. 1). Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea în public a unor simboluri fasciste și legionare (art. 4, alin. 2). Promovarea în public a ideilor legionare sau cultul persoanelor vinovare de genocid și crime împotriva umanității se pedepsește și ea cu închisoare de la 3 luni la 3 ani (art. 5). De asemenea, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia de pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 6, alin 1). Săvârșirea acestor fapte „printr-un sistem informatic“ constituie infracțiune și poate duce la închisoare de la 6 luni la 5 ani (art. 6, alin. 3).
Comunism vs legionarism
În ultimele săptămâni s-a scris enorm despre „legea antilegionari“. Vom încerca aici să facem o sinteză a criticilor aduse.
S-a scris că legea cataloghează greșit Mișcarea Legionară ca una fascistă, deși era doar naționalistă; că instaurează o Poliție a Opiniei – condamnând penal nu numai faptele ci și opiniile, că este anticonstituțională – încălcând libertatea de exprimare și că nu condamnă deloc comunismul. Singurul personaj care plătește pentru relele comunismului este dictatorul Nicolae Ceaușescu – condamnat pentru genocid.
Nu au parte de același tratament alți lideri comuniști, cum ar fi Ana Pauker sau Gheorghiu-Dej, dacă ar fi să amintim doar câțiva dintre ei.
Pe de altă parte, oricine îi poate promova pe Stalin, Mao, Kim Ir Sen sau Che Guevara, pentru că nici ei nu au fost condamnați de vreun tribunal penal.
Ce vom face însă cu personalitățile din cultura română care au avut simpatii legionare (Mircea Eliade, Emil Cioran, Lucian Blaga etc.)? Sau cu personalitățile cu opinii antisemite (Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Nicolae Iorga)? De fapt, legea antilegionară este o lege procomunistă, au argumentat numeroși lideri de opinie.
În acest context, subiectul „legea antilegionari“ a fost dezbătut în cadrul emisiunii „Audiență Generală“ de joi, 13 august, de la Alege TV. O dezbatere delicată, dar necesară, la care invitați au fost prof. univ. dr. Sorin Damean – profesor la departamentul de istorie al Universității din Craiova, și Marcel Răduț Seliște, preot și jurnalist. Cei interesați pot urmări emisiunea, în înregistrarea ataşată articolului, pe site-ul www.gds.ro. În acest material nu vom reda întreaga discuție, ci vom extrage câteva idei și opinii. Astfel, Marcel Răduț Seliște a criticat motivarea legii, arătând că „nu există statistici privind cazurile concrete de antisemitism din România“. Dimpotrivă, „în afară de niște opinii exprimate pe la colțuri de internet, nu avem o atitudine antisemită a cetățenilor români“, această lege fiind o acțiune „care nu face bine nici națiunii române și nici celor 4.000 de cetățeni care la ultimul recensământ s-au declarat evrei“.
Libertate de opinie condiționată
Prof. Sorin Damean a afirmat că asemănarea dintre Mișcarea Legionară și Mișcarea Fascistă este „abuzivă, forțată”. ML este „o mișcare naționalistă, ale cărei baze au fost puse în 1910 de către Nicolae Iorga“, care a înființat Partidul Naționalist Democrat (PND) împreună cu A.C. Cuza. Mișcarea Legionară „a avut un caracter ortodox, profund religios, care nu se întâlnește în mișcările fascistă și nazistă“. „Legea nu este bine redactată“ pentru că „nu este clar cine și cum probează că o organizație are caracter fascist“. Mai mult, există o mare problemă privind constituționalitatea legii. „În art. 29 din Constituție este prevăzută libertatea conștiinței, iar în art. 30 libertatea de exprimare. Ambele sunt încălcate printr-o astfel de lege. Adică eu nu mai pot să mă exprim liber în public dacă ating vreun subiect legat de Mișcarea Legionară? În SUA nu se încalcă libertatea de exprimare“, a spus prof. Damean.
Pe același subiect, Marcel Răduț Seliște a dat exemplu un raport din 2008 care a ajuns pe masa Departamentului de Stat al SUA, referitor la „Antisemitismul global contemporan“. În acest raport, se arată că negarea Holocaustului este considerată o faptă penală în numeroase țări europene (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Spania, Elveția etc.), dar că în SUA aceste opinii nu pot fi condamnate penal, deoarece „Constituția protejează libertatea de expresie“ și guvernul american nu poate restricționa exprimarea unor opinii doar în temeiul conținutului lor, chiar dacă acest conținut „promovează un mesaj jignitor“.
„Sfinții închisorilor“, cotă uriașă în sondaje
Incriminarea penală a opiniilor despre Mișcarea Legionară și reacțiile opiniei publice scot în evidență un fenomen extrem de interesant.
În ultimii zece ani, și datorită mijloacelor moderne de comunicare, popularitatea unor preoți sau călugări care au avut de suferit în închisorile comuniste a atins apogeul. Și aici îi amintim pe Ilie Lăcătușu, Ioan Ianolide, Nicolae Steinhardt, Iustin Pârvu, Arsenie Papacioc, Valeriu Gafencu și Arsenie Boca. Toți aceștia au ceva în comun: în tinerețe au fost membri sau simpatizanți ai Mișcării Legionare. Potrivit sondajelor de opinie din ultima perioadă, cota de popularitate a părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop este uriașă. Estimările spun că anual între 800.000 și 1.000.000 de români merg anual în pelerinaj la mormântul acestuia de la Prislop. Fenomenul a fost analizat în cadrul emisiunii „Audiență Generală” din 3 august și în GdS („Arsenie Boca – un fenomen social”). Conform unui sondaj Inscop (9-14 iulie 2015), 84% dintre români se consideră persoane religioase. 90,6% dintre chestionați au răspuns că au auzit de Arsenie Boca, iar 35% dintre aceștia îl consideră un sfânt.
Un nou sondaj, realizat recent (13-14 august 2015) de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), arată că 83% dintre români s-au declarat ortodocși, iar 26% au fost în pelerinaj. Dintre aceștia, 21% au fost la Prislop și mormântul părintelui Arsenie Boca. Reamintim, Arsenie Boca nu a fost canonizat încă de către Biserica Ortodoxă Română (BOR). 18% din procentul de 26% care merg în pelerinaje intenționează să meargă în viitor la Prislop și mormântul lui Arsenie Boca. Același sondaj mai spune că în majoritate (63%) românii consideră că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcție publică.
Fitilul, aprins la lumânare?
Așadar, potrivit sondajelor, românii sunt în majoritate covârșitoare ortodocși, iar „sfinții închisorilor comuniste“ sunt puternic valorizați.
„Sensibilitatea noastră este legată de sfinții închisorilor comuniste. În tinerețea lor, ei au fost fie simpatizanți, fie membri ai ML (…) Legea aceasta este un pericol pentru stabilitatea socială a societății românești: ea trezește sentimente antisemite acolo unde ele nu au existat niciodată“, a afirmat, la Alege TV, preotul Marcel Răduț Seliște. Sentimentele ar fi amplificate și de faptul că trei sferturi din conducerea comunistă din România era în anii 50 formată din evrei care și-au românizat numele. La rândul său, prof. dr. Sorin Damean a spus că „o interdicție poate duce la frustrare și frustrarea poate duce la acțiuni subversive“. Să fie și fenomenele constatate de sondaje una dintre mizele acestei legi? Se teme cineva că extrema dreaptă din România va reînvia pe substrat religios? Ne paște o nouă criză financiară de genul celei din Grecia? La aceste întrebări timpul ne va oferi un răspuns. Deocamdată, Biserica Ortodoxă tace. Așteptăm următoarea mutare.
