Emisiunea „Audiență Generală“ din 3 august – „Știrea-bombă cea de toate zilele“
Dragi cititori, ce ați spune dacă, din anul școlar 2016-2017, elevii din învățământul preuniversitar doljean ar avea la clasă o oră opțională „Analiza conținuturilor media“, în care să discute cu persoane specializate despre ceea ce văd și aud la TV și pe internet? Studiile recente spun că influența mesajelor din media (internet, TV) asupra psihicului copiilor și tinerilor este devastatoare, mergând de la înrăutățirea situației școlare la boli psihice.
Statisticile publicate recent de Organizația „Salvați Copiii“ spun că 78% dintre copiii cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani folosesc zilnic internetul, iar 90% dintre ei folosesc cel puțin o rețea socială. 33% dintre copiii chestionați au afirmat că au văzut imagini cu caracter sexual în ultimul an, majoritatea acestora (75%) spunând că au văzut aceste imagini pe internet, prin imagini care apar accidental pe un site (67%). Rețelele sociale rămân principalul canal prin care copiii primesc mesaje cu conținut sexual explicit, 52% dintre copii afirmând acest lucru. În 79% dintre cazuri, copiii folosesc internetul în camera proprie, fără ca părinții să controleze site-urile pe care aceștia le accesează. În completare, 70% dintre părinți au afirmat că au discutat cu copiii despre conținuturile accesate. La aceste date se adaugă și mesajele cu caracter sexual sau violent la care sunt expuși zilnic, prin intermediul programelor TV.
Umberto Eco: Invazia „imbecililor“ pe internet
Cum recepționează copiii și tinerii mesajele din mass-media? Știu ei să-și selecteze sursele de informare în funcție de credibilitatea acestora? Celebrul scriitor și filosof italian Umberto Eco, doctor Honoris Causa în Comunicare și Cultură mass-media la Universitatea din Torino, a criticat recent rețelele de socializare. „Rețelele de socializare dau drept la cuvânt unor imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar cu vin, fără a dăuna colectivității. Erau imediat puși sub tăcere, în timp ce acum au același drept la cuvânt ca și un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor (…) Televiziunea a promovat idiotul satului față de care spectatorul se simțea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr“, a afirmat Eco, care i-a invitat pe jurnaliști „să filtreze cu o echipă de specialiști informațiile de pe internet, pentru că nimeni nu este în stare să priceapă astăzi dacă un site este credibil sau nu“. „Ziarele ar trebui să dedice cel puțin două pagini analizei critice a site-urilor, așa cum profesorii a trebui să-i învețe pe elevi să utilizeze site-urile pentru a-și face temele. Să știi să copiezi este o virtute, dar trebuie comparate informațiile pentru a înțelege dacă sunt credibile sau nu“. De la aceste premise a pornit și emisiunea „Audiență Generală“, difuzată în data de 6 agust la Alege TV, intitulată „Știrea-bombă cea de toate zilele“, la care invitați au fost Viorica Buzatu – profesor consilier la Liceul Tenologic Auto Craiova și Mihăiță Stoica – purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Dolj. „Audiență Generală“ a propus o nouă campanie socială – „Analiza media în școli“ – un proiect-pilot care urmărește ca finalitate introducerea din anul școlar 2016-2017 a unei ore opționale de analiză a conținuturilor media (ziare, radio, TV, internet), cu persoane specializate: profesori de psihologie, filosofie, logică, etică, psihologi, specialiști în comunicare etc. În prima etapă (2015 – 2016), proiectul își propune organizarea unor dezbateri pe această temă pentru a testa reacția elevilor, părinților, profesorilor. ISJ Dolj sprijină acest proiect. „Inițiativa este binevenită. Evenimentele din acest an ar trebui să presupună dezbateri, întâlniri cu specialiști etc. Putem să implicăm în acest proiect părinți și reprezentanți ai autorităților locale, putem să realizăm concursuri cu eseuri pe diferite teme. Această colaborare s-ar putea finaliza cu o propunere de oră opțională pentru anul școlar 2016-2017, implementată pe baza acestui proiect în câteva unități de învățământ liceal. Pe baza acestui proiect ar trebui să realizăm rapoarte, statistici, să vedem care a fost impactul său“, a propus Mihăiță Stoica, purtătorul de cuvânt al ISJ.
„Putem să facem un chestionar înainte să începem programul și încă unul la sfârșit, să vedem progresul. Să vedem ce atitudini și comportamente am reușit să schimbăm“, a afirmat, la rândul său, prof. Viorica Buzatu.
Spectaculosul vieții virtuale vs cenușiul vieții reale
Prof. Viorica Buzatu a vorbit în cadrul emisiunii „Audiență Generală“ despre efectele mesajelor receptate prin aceste canale asupra psihicului copiilor.
„Psihologii recomandă ca în perioada 0-2 ani copiii nici măcar să nu aibă acces la TV sau computer. În perioada 2-7 ani, se recomandă maximum o oră fie la TV, fie la computer, iar după această perioadă timpul poate fi extins la maximum două ore. Totul trebuie foarte bine controlat de către părinți. Psihologii vorbesc de dependența de rețelele de socializare. Nu mai vorbim de dependența de jocurile pe calculator, care este deja cunoscută. Trebuie să vorbim și despre efectele acestor rețele de socializare.
Pe rețelele de socializare poate exista pericolul hărțuirii sexuale sau de altă natură. De asemenea, se poate ajunge la boli psihice, care se pot agrava o dată cu vârsta, sau la probleme școlare destul de mari. Copiii din ziua de astăzi așteaptă de la rețelele de socializare ceva, așteaptă o recompensă. Așteaptă să fie valorizați. Ei nu găsesc în familia sau în grupul lor de prieteni sau chiar la școală valorizarea și încurajările de care au nevoie. Și atunci intră pe rețelele de socializare și își fac un chip nou, așa cum ar dori ei să fie. Sunt elemente de narcisism în conturile lor de pe rețelele de socializare, elemente de narcisism care duc mai târziu la probleme foarte grave. Unele din problemele imediate sunt cele școlare. Ei așteaptă de la viața reală același element de spectaculos pe care îl găsesc în jocurile pe calculator, în filmele care propagă violența și așa mai departe. Merg la școală și așteaptă explicația profesorului care să fie spectaculoasă, să fie extraordinară. În momentul în care explicațiile profesorului nu sunt spectaculoase, motivația lui școlară este zero. Vine plictiseala, nu mai poate fi atent, nu se mai poate concentra“, a afirmat profesorul Buzatu. Față de spectaculosul lumii virtuale, lumea reală, de pe stradă, din familie, de la școală pare anostă și nu mai place copiilor. Chiar și adulții supraexpuși la avalanșa de „știri-bombă“ în media încep să facă puțină confuzie între lumea virtuală și cea reală.
Selecția – capacitate dobândită prin educație
Controlează părinții conținuturile pe care le accesează copiii? „De cele mai multe ori, părinții nu controlează pe ce site-uri intră copiii. Am întâlnit un caz în care părinții îi dădeau tableta copilului de când venea de la școală până la ora 21.30, când se culca. Copilul se uita numai la aceleași două filmulețe pe internet. Aceste lucruri dezvoltă comportamente de autism.
Există programe care stopează materialele pornografice, la care copiii au acces pentru că părinții nu-i controlează. Sunt distribuitori de internet care pot să ne dea lista site-urilor pe care s-a intrat“, a mai spus prof. Buzatu. Când nu mai are voie la computer, copilul dependent are momente de „sevraj“, „similare cu cel căruia i s-au retras drogurile“.
Dincolo de influențarea gândirii, conținuturile informaționale la care copiii și tinerii sunt expuși pot genera probleme cu adevărat grave. „La acești copii dependenți de internet s-au constatat inclusiv modificări ale creierului. Se pare că emisfera stângă a creierului celor care stau mai mult de patru ore pe zi la internet se atrofiază.
Emisfera stângă este responsabilă cu gândirea, analiza, decizia, dar și cu filtrarea informațiilor și a datelor care ajung la noi. Rapiditatea cu care se derulează un joc video sau un film violent face ca informațiile să nu mai poată fi filtrate. Și toate aceste elemente ajung direct în subconștient. Elementele care ajung direct în subconștient vor da mai târziu niște comportamente agresive. Și ne întrebăm: de ce copilul meu este agresiv?“, a mai explicat prof. Buzatu.
În concluzie, explozia tehnologică în domeniul informației din ultimii 10-15 ani are efecte nebănuite, care abia acum încep să fie studiate intens. Expuși încă de mici la mesaje diverse, fără un filtru critic, tinerii de azi care vor deveni adulții de mâine trebuie să integreze în educația lor capacitatea de a selecta informațiile care le sunt cu adevărat necesare și folositoare.
