La doar zece kilometri de Craiova, în comuna doljeană Breasta, trăiesc peste 4.000 de locuitori. Cu fiecare an care trece, există cătune din care tot mai mulţi tineri părăsesc vatra satului. Şi firma de salubritate care încheiase contracte cu oamenii şi-a luat tălpăşiţa. Puţini sunt cei care se mai întorc… Speranţe pentru dezvoltarea comunei sunt, de bază sunt banii europeni, aşteptaţi pentru infrastructură, sau cei de la Banca Mondială, aşteptaţi pentru şcoală.
Cu aproape 4.200 de locuitori, având în componenţă satele Breasta, Făget, Valea Lungului, Obedin, Cotu şi Roşieni, Breasta se luptă să devină o localitate modernă. Este situată la doar zece kilometri distanță de Craiova, fapt pentru care reprezintă o opţiune pentru cei care vor să fugă de zgomotul de la oraş, dornici să îşi petreacă cel puţin sfârşitul de săptămână la ţară. Sunt multe de realizat în Breasta, însă este nevoie de bani. Nu este primar care să se declare mulţumit de bugetul pe care îl are, mărturiseşte edilul comunei Breasta, Marin Marcu, motiv pentru care s-a încercat dezvoltarea comunei prin intermediul fondurilor europene. S-a reuşit construirea căminului cultural din localitate, amplasat chiar în incinta fostei tabere de pionieri, pe care primăria a preluat-o în urmă cu ceva ani. De aproximativ patru ani, aşteaptă banii pe care trebuie să îi primească de la Banca Mondială pentru construirea unei grădiniţe moderne. „Avem studiul de fezabilitate realizat de patru ani, iar grădiniţa presupune construirea unui imobil cu şase camere. În urmă cu aproximativ 12 ani, am achiziţionat un spaţiu din fosta cooperaţie de consum, pe care l-am amenajat drept grădiniţă cu toate dotările de care are nevoie. Având în vedere faptul că avem copii de vârstă şcolară, am fost nevoiţi să achiziţionăm şi un apartament pentru înfiinţarea unui alt local destinat învăţământului preşcolar. Aici însă nu dispunem de condiţii optime. Am primit asigurări din partea reprezentanţilor inspectoratului școlar că în această toamnă banii vor fi distribuiţi pentru construirea grădiniţei de care localitatea noastră are nevoie“, a precizat primarul Marin Marcu. Şi asfaltarea drumurilor din localitate este unul din proiectele cele mai importante, însă locuitorii mai trebuie să aştepte. Şi de această dată speranţa este tot în fondurile europene. „Avem 12 kilometri de drumuri pe care vrem să le asfaltăm cu bani europeni, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Avem doar 800 de metri de asfalt, drum efectuat dinainte de Revoluţie. Drumurile din comună sunt însă pietruite şi nu ridică mari probleme. Am considerat că prioritar este să rezolvăm problema apei şi a canalizării, după care să trecem, aşa cum este firesc, la asfaltarea drumurilor. Din cei 4.200 de locuitori pe care îi are comuna, aproximativ două treimi beneficiază de apă, însă nu și cei din Valea Lungului și Obedin. Cât de curând, o să ne alimentăm cu apă de la conducta de la Izvarna“, a adăugat edilul comunei Breasta.
„Oamenii nu păstrează curăţenia, nu există, din păcate, responsabilitate civică“
De aproximativ un an şi jumătate, firma de salubritate care ridica periodic gunoiul nu mai vine în Breasta. Cei 400 de localnici care aveau contracte se descurcă acum așa cum pot. Mulţi dau foc gunoiului menajer în spatele gospodăriilor, iar gunoiul de grajd este folosit drept îngrăşământ natural şi depozitat toamna pe câmpuri sau în grădini. „Din nefericire, firma SC Meridian, care ridica gunoiul şi în Mischii, a decis să plece. A fost şi vina oamenilor, mulţi întârziau să plătească taxa impusă de această firmă, iar alţii strânseseră debite mari. În plus, am înţeles că şi taxele percepute de cei de la platforma Eco Sud Craiova sunt foarte mari, iar firmelor particulare le este imposibil să îşi acopere costurile. Este o mare problemă, în general oamenii nu păstrează curăţenia, nu există, din păcate, responsabilitate civică. Degeaba îi amendezi că tot nu înţeleg şi aruncă gunoiul pe unde apucă. Apoi faptul că suntem atât de aproape de Craiova a ajuns să fie un dezavantaj pentru noi. Craiovenii vin cu maşinile încărcate cu gunoaie şi le descarcă imediat după ce trec de podul de la Jiu, la intrare în Breasta. Am aplicat cam şapte amenzi, pe alţii însă a fost foarte greu să îi identificăm deoarece aveau maşini înmatriculate în Bulgaria“, a adăugat Marin Marcu. Edilul speră că din această toamnă va fi operaţional sistemul de colectare a gunoiului la nivelul întregului judeţ – acel masterplan de deşeuri. În caz contrar, chiar nu întrezăreşte o soluţie atâta timp cât a fost interzisă depozitarea gunoiului în gropi ecologice în mediul rural, dar şi dacă oamenii şi autorităţile locale ar conştientiza importanţa colectării deşeurilor şi depozitarea în locuri special amenajate. Pe de altă parte, conform reprezentanţilor consiliilor locale din judeţ, multe firme de salubritate au reziliat contractele cu locuitorii din cauza taxelor percepute de cei de la platforma Eco Sud Craiova, menţionând faptul că acestea sunt foarte mari şi că le este practic imposibil să îşi acopere costurile.
„Am şi cerşit. Nu mi-e ruşine să spun… Trebuia să trimit bani copiilor acasă, altfel cu ce să-i crească?!“
La fel ca şi în alte localităţi rurale, şi la Breasta, tot mai mulţi tineri nu au un loc de muncă. Fără nici un fel de venit şi cu cuţitul la os din cauza datoriilor acumulate, cu copii mici de crescut, iau drumul străinătăţii. Cu contracte de muncă sau fără, bazându-se doar pe promisiuni, speranţa multor familii stă în mirajul străinătăţii. Chiar şi la cerşit pe străzile din Roma, doar pentru a-şi creşte copiii. În prezent, Serviciul de asistenţă socială din cadrul Primăriei Breasta are în monitorizare opt copii lăsaţi de părinţii plecaţi la muncă peste hotare. „Numărul celor care pleacă la muncă în străinătate diferă de la o lună la alta. Unii vin, alţii pleacă… Se întorc de obicei în această perioadă, iulie-august, după care părăsesc iar comuna prin septembrie-octombrie. Cei pe care îi monitorizăm acum sunt lăsaţi în grija bunicilor, a rudelor până la gradul IV. Copiii rămaşi acasă au vârste cuprinse între şapte şi 14 ani“, a spus Lizica Giurcă, consilier asistenţă socială din cadrul Primăriei Breasta.
În urmă cu câteva săptămâni, s-a întors acasă din străinătate şi Gabriela Galiceanu. Locuieşte în satul Cotu. Drumul din centrul comunei până la cele câteva case care mai sunt locuite în acest cătun este un infern. Este un drum de câmp, plin de gropi şi nămol, în urma ploilor din ultimele săptămâni, cu mărăcini de peste un metru şi jumătate de-o parte şi de alta a drumului. Cea mai bună soluţie este să îl străbaţi la pas sau cu căruţa. Aproximativ 50 de suflete au mai rămas în acest sătuc, din care aproximativ 20 sunt copii. Case căzute, altele părăsite, garduri lipsă, animale crescute la voia întâmplării pe câmp, câini. Imaginea este dezolantă. De 11 ani, Gabriela şi soţul ei pleacă periodic în Italia, la Roma. Doi dintre copii i-a născut acolo, iar pe ceilalţi trei în ţară. Unul dintre ei i-a murit, s-a născut cu insuficienţă respiratorie, iar timp de aproape şapte ani a rezistat doar cu ajutorul aparatelor de oxigen. „Pentru copii plecăm, nu avem altă soluţie. Am muncit mult, am făcut curat pe unde ni s-a oferit ocazia. Am şi cerşit. Nu mi-e ruşine să spun… Trebuia să trimit bani copiilor acasă, altfel cu ce să-i crească?! Am primit o bucată de pământ de la primărie la strada principală pentru a ne construi o casă. Aici iarna sau când plouă este îngrozitor… Am reuşit să ridicăm două camere, o sală, o bucătărie, însă nu am mai avut bani să o terminăm. M-am întors acasă pentru că trebuia să nasc. Este băiat, l-am botezat David Andrei, este lumina ochilor noştri. De când l-am născut pe cel mic, s-a întors şi bărbatul meu acasă, de drag că are băiat… Să vedeţi câţi tineri trăiesc la Roma, tot tineretul din Breasta l-am întâlnit acolo…“, a povestit femeia.
Potrivit ultimului raport întocmit de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, la nivelul judeţului sunt monitorizaţi peste 1.500 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Numărul celor rămaşi acasă este mult mai mare, însă părinţii nu au anunţat autorităţile locale în momentul în care au decis să plece.
Raport îngrijorător
Din ultimul raport realizat de World Vision – „Bunăstarea copilului din mediul rural 2014“ – reiese că dependenţa de transferuri financiare rămâne îngrijorătoare în ţara noastră – 42% dintre familii au declarat că au venituri din ajutoare sociale, iar dintre cele 35,5% dintre gospodăriile care au doar un singur tip de venit, 29% trăiesc doar din alocaţiile copiilor. Din punct de vedere al migraţiei pentru muncă, adulţii au indicat că în aproape 8% din gospodării există cel puţin un membru al familiei plecat în străinătate. Referindu-ne doar la acest procent, aproape 62% din familiile celor plecaţi la muncă în străinătate beneficiază de sprijin care acoperă mai mult de o treime din cheltuielile curente. Astfel, în România rurală sunt numeroase cazurile de copii care nu primesc hrană suficientă şi adecvată, nu au acces la servicii medicale decente, abandonează şcoala din motive de sărăcie şi rezultate şcolare slabe, sunt nevoiţi să muncească în gospodărie pentru a-şi ajuta părinţii, au dificultăţi în a ajunge la şcoală sau gradiniţă, afişează comportamente de risc pentru sănătate, nu-şi cunosc drepturile şi suferă diverse tipuri de abuzuri.
