http://www.youtube.com/watch?v=mXXB6Z7rEyA
În judeţul Dolj trăiesc mii de persoane extrem de sărace, fără venituri sau proprietăţi, oameni care nu beneficiază de asigurări medicale sau alte beneficii conexe. Ghinionul multora dintre ei este că trăiesc sub acelaşi acoperiş cu părinţi sau bunici care deţin suprafeţe de pământ. Alţi 24.000 de doljeni sunt asistaţi social, 10.000 trăiesc din alocaţiile complentare, iar peste 14.000 din venitul minim garantat. Autorităţile susţin însă că mulţi asistaţi social au fost descoperiţi că au minţit atunci când şi-au declarat bunurile, iar alţii, săraci lipiţi, preferă să trăiască din ajutorul de la stat decât să muncească câteva ore în folosul comunităţii.
Fiecare palmă de pământ contează, orice sumă care intră lunar în casă contează, mai ales în cazul celor cu venituri extrem de reduse care solicită diverse tipuri de ajutoare acordate de stat. Dacă, anul trecut, puteau beneficia de alocaţii complementare cei care aveau venituri per membru de familie de până la 370 de lei, din octombrie pot solicita aceste indemnizaţii cei care au până în 530 de lei pentru fiecare membru de familie, cu condiţia să nu aibă suprafeţe de teren, animale şi păsări. Nu sunt însă singurele condiţii pentru a intra în posesia acestor bani. Contează foarte mult prezenţa la cursuri a copiilor, deoarece însumarea a 20 de absenţe duce automat la suspendarea alocaţiei pentru susţinerea familiei. La prima vedere, legea pare extrem de permisivă, în realitate însă, în judeţul Dolj s-a dovedit extrem de restrictivă din cauza anumitor condiţii impuse.
Au rămas fără alocaţie complementară deşi nimeni nu le-a efectuat anchetă socială
În comuna doljeană Apele Vii, de la începutul acestui an până în prezent au fost tăiate de la plata alocaţiei complementare zeci de familii. Familia Cernea are cinci copii cu vârste cuprinse între 1,6 ani şi 10 ani. Nici unul dintre părinţi nu are salariu sau bunuri proprietate personală. Se adăpostesc în locuinţa bunicului, care la rândul lui nu beneficiază de nici un venit, dar are o grădină şi o suprafaţă de pâmânt arabil dat în arendă. „Din luna martie a acestui an, ne-au tăiat alocaţia complementară, după ce în perioada de iarnă ne-au respins ajutorul solicitat pentru a cumpăra lemne. Şi de la şcoală am primit o lovitură. Deşi copiii mei sunt premianţi, le-a fost respins dosarul pentru solicitarea bursei sociale. Alocaţia complementară era de aproximativ 160 de lei, o sumă importantă pentru noi, având în vedere că trăim din alocaţiile de stat ale copiilor. Am mers la primărie să afăm motivele pentru care nu mai primim alocaţia. Cei de la Asistenţă Socială au motivat prin faptul că locuim sub acelaşi acoperiş cu tatăl meu, care are o bucată de pământ în jurul locuinţei, cu câteva rânduri de porumb, câteva de căpşuni… Nici un angajat al primăriei nu s-a deplasat să măsoare suprafaţa grădinii, nimeni nu ne-a efectuat o anchetă socială de cel puţin zece ani“, a povestit Marinel Cernea.
Zeci de familii tăiate de la plată
Reprezentanţii Primăriei Apele Vii susţin că, odată cu schimbarea Legii nr. 277/2010, au fost modificate şi criteriile de acordare a alocaţiilor complementare. Astfel, în numai câteva luni, de la 70 de familii beneficiare de alocaţii pentru susţinerea familiei, astăzi se mai bucură de acest drept 27 de familii. Acestea primesc lunar între 33 şi 195 de lei, în funcţie de numărul de copii, veniturile de care dispun, suprafaţa de pământ. De alocaţie complementară beneficiază familiile şi persoanele singure care au în întreţinere copii minori, dacă acestea realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 530 de lei și nu au suprafeţe de pământ care să le aducă profit. „Am tăiat de la plată zeci de familii, deoarece şi la acordarea alocaţiei de susţinere a familiei, cât şi a ajutorului social, beneficiarii nu trebuie să deţină terenuri intravilane care depăşesc 2000 de ari. În cazul familiei Cernea, deşi aceştia nu au nici un fel de venit, din cauza faptului că locuiesc sub acelaşi acoperiş cu bătrânul, au aceeaşi adresă, se consideră că bunurile sunt comune. Aşa spune legea… Din registrul agricol pe care noi îl avem la primărie reiese faptul că suprafaţa de pământ deţinută de aceştia depăşeşte cu cinci ari suprafaţa prevăzută de lege şi astfel pierd dreptul la orice ajutor acordat de stat. Este într-adevăr nedrept, pentru că aceşti oameni dacă ar locui la altă adresă ar avea drept la alocaţie complementară, ajutor social, ajutor de încălzire. În această situaţie sunt zeci de persoane, însă legea e lege…“, a spus Mariana Berbescu, referent la Primăria Apele Vii.
Potrivit reprezentantului primăriei, au existat situaţii când locuitorii din comună au fost tăiaţi de la plată după ce s-a descoperit că aceştia declaraseră că au pământ când au solicitat subvenţii agricole de la APIA sau când au fost descoperiţi că au bani în bănci. „Am avut, de exemplu, un caz al unui tânăr care după nuntă a depus banii la bancă, sumă ce depăşea 3.000 de lei. L-am tăiat de la plată deoarece legea spune că se consideră că are venituri din care să trăiască. Am fost nevoiţi nu de puţine ori să recuperăm debite deoarece beneficiaseră de subvenţii agricole, deşi la noi declaraseră că sunt săraci. Sunt însă şi mulţi săraci lipiţi pământului în comună care nu solicită ajutor social deşi ar avea dreptul, deoarece asta ar presupune să presteze câteva ore de muncă!“, a adăugat asistentul social.
Sute de săraci închipuiţi
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj susţin că există probleme în multe localităţi doljene, că lunar sunt tăiaţi de la plată beneficiari. În prezent se află în plată 10.087 de alocaţii pentru susţinere a familiei, iar alte 14.402 persoane trăiesc din venitul minim garantat. Plăţile se efectuează de AJPIS Dolj în urma deciziilor primite de la primării. În urma unui protocol încheiat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, se monitorizează situaţia elevilor care absentează. „Semestrial, tăiem sau suspendăm de la plată mii de persoane din cauza absenţelor acumulate de copii. Ca şi exemplu, în primul semestru al acestui an, peste 2.000 de copii şi-au lăsat părinţii fără venituri, din cauză că au chiulit“, a precizat Marius Simcelescu, directorul AJPIS Dolj.
În cazul în care se constată absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru şcolar, cuantumul alocaţiei se diminuează proporţional cu numărul absenţelor, după cum urmează: cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr cuprins între 10 şi 19 absenţe; cu 50% pentru fiecare copil care înregistrează un număr de 20 de absenţe; iar în cazul celor care depăşesc 20 de absenţe plata se suspendă. „Apoi, fiecare beneficiar este verificat la APIA pentru a vedea dacă a solicitat subvenţie pentru pământ, apoi verificat pentru a vedea dacă deţine bani în cont. Am descoperit 580 de persoane care luaseră subvenţie pentru teren şi care luau şi alocaţii pentru susţinerea familiei, şi 590 care primeau venitul minim garantat. Am lucrat, de asemenea, cu Curtea de Conturi, pentru a vedea dacă au venituri în bancă mai mari de 3.000 de lei. În 2013, am descoperit 100 de persoane beneficiare de venit minim garantat cu bani în cont şi 115 care primeau alocaţie pentru susţinerea familiei. Au fost situaţii când am descoperit că pe perioada în care solicitau ajutoare aveau contracte de muncă, primeau salarii. Avem 191 de astfel de cazuri de persoane care beneficiau de venitul minim garantat şi 237 de persoane care luau şi alocaţii pentru susţinerea familiei. Există şi 62 de debite descoperite în rândul persoanelor vârstnice care aveau pensie şi solicitau şi venit minim garantat“, a adăugat Marius Simcelescu.
În municipiul Băileşti, se află în plată 250 de dosare de alocaţie pentru susţinerea familiei, faţă de 300 câte erau anul trecut. În comuna Amărăştii de Jos, 340 de persoane beneficiază de alocaţii pentru susţinerea familiei şi 260 de venit minim garantat. Şi în comuna Negoi există în plată 223 de dosare pentru venitul minim garantat, cu peste 650 de beneficiari, şi 97 de dosare de alocaţii complementare.
Debite de milioane de lei la săracii asistaţi social
La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială se înregistreaza un număr de 39.641 de beneficiari de drepturi de asistenţă socială care au primit ajutoare necuvenite ce totalizează suma de 30,75 milioane de lei, pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi un an. Cele mai multe plăţi sunt înregistrate la indemnizaţia pentru creşterea copilului, respectiv 16,4 milioane de lei şi 11,4 milioane de lei la ajutorul social şi alocația pentru susţinerea familiei. Pentru indemnizaţia de creștere a copilului, principala cauză a constituirii debitului o reprezintă realizarea de venituri supuse impozitului, cu o medie a venitului impozabil de până în 100 de lei.
