http://www.youtube.com/watch?v=rRu6VbjAsJQ
Lucrările de restaurare a Muzeului de Artă din Craiova se apropie de final. Directorul instituţiei, Emilian Ştefârţă, estimează că într-o lună şi jumătate Palatul „Jean Mihail“ o să fie deschis publicului larg. Între timp, a fost aprobată o investiţie de peste 7 milioane de euro pentru realizarea Centrului Internaţional „Constantin Brâncuşi“ în curtea Muzeului de Artă, care va fi gata în aproximativ un an şi jumătate.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, consideră că proiectul Centrului „Constantin Brâncuşi“ este cu totul special pentru Oltenia şi chiar pentru întreaga ţară: „Ne aflăm într-un moment fast, vorbim despre două proiecte deosebite, dintre care unul este unic în ţară. În nici o localitate din România, nici măcar în Bucureşti, nu s-a realizat ceva dedicat pe deplin celui mai cunoscut român. Acest centru va deveni un adevărat loc de pelerinaj, pentru care vom fi invidiaţi de întreaga ţară“. Referitor la Muzeul de Artă, preşedintele CJ a punctat că familia regală, aflată în vizită în Craiova la sfârşitul săptămânii trecute, a fost impresionată la vederea clădirii. „Ne bucurăm să le redăm oltenilor acest obiectiv. Ne-a onorat foarte mult alegerea făcută recent de Ambasada Americii, cu ocazia Nopţii Muzeelor, când a lansat invitaţia pentru vizitarea tuturor muzeelor din ţară şi a ilustrat-o cu o fotografie a Palatului «Jean Mihail» din Craiova“.
Marilena Bogheanu, directorul ADR S-V Oltenia, a vorbit despre importanţa proiectelor pentru dezvoltarea turistică a regiunii: „Demonstrăm, prin intermediul acestor proiecte extraordinare, că avem turism. Centrul Internaţional «Constantin Brâncuşi» este un proiect foarte complex. Forma viitoarei construcţii, aşa cum ştiţi deja, este o reinterpretare a lucrărilor celebrului sculptor (ovoidul, în interiorul căruia se află imaginea Păsării Măiastre)“. Centrul Brâncuşi va fi proiectat ca un centru turistic interactiv şi va oferi facilităţi complementare Muzeului de Artă. „Vor fi două ateliere de discurs, care se pot transforma în săli de conferinţă, un aterlier de discurs, care se poate transforma în sală de spectacol, altă sală de spectacol, un atelier de creaţie şi o sală de expoziţie“. Partea subterană a pavilionului va avea lăţimea de 17 metri, lungimea de 70 metri şi adâncimea de 7 metri faţă de cota terenului, iar pereţii de contur – grosimea de 35 cm.
Directorul Muzeului de Artă, Emilian Ştefârţă, a declarat că, până la inaugurarea centrului dedicat sculptorului, lucrările brâncuşiene deţinute de instituţia craioveană vor fi expuse în cele două săli Brâncuşi, însă „dialogul dintre acestea şi stilul baroc al muzeului va fi uşor crispat. Vom avea grijă ca prin lumini, amplasare, socluri să scoatem în evidenţă lucrările. Am optat pentru tipul de soclu folosit de muzeografi, când operele lui Brâncuşi au început să fie expuse în marile galerii din lume. Atmosfera va fi studiată altfel în clădirea nouă, care va fi de avangardă“.
În privinţa redeschiderii Muzeului de Artă, Ştefârţă a spus că în acest moment se achiziţionează simezele (sistemele de agăţare a tablourilor) şi mai trebuie făcute achiziţii de socluri şi vitrine. Lista operelor pentru expoziţia permanentă este definitivată, la fel şi conţinutul critic. Circa 200 de opere, cele mai valoroase dintr-un depozit de 2.000 de lucrări, vor face parte din expoziţia permanentă a Muzeului. Celelalte vor putea face obiectul unor expoziţii temporare.
Veronica Toma, managerul de proiect, a evidenţiat că, în procesul de restaurare în care a intrat Palatul „Jean Mihail“, s-a pus accentul pe partea de consolidare a clădirii şi pe restaurarea elementelor decorative: „Restaurarea înseamnă să aducem o clădire monument istoric la ceea ce a fost iniţial, să conservăm spiritul şi stilul edificiului“.
Cele mai importante lucrări de arhitectură realizate în cadrul proiectului au vizat refacerea elementelor ornamentale şi a decoraţiilor deteriorate, curăţarea şi restaurarea luminatoarelor, refacerea pardoselilor, a zugrăvelilor, tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea sau înlocuirea elementelor de tâmplărie degradate, conform modelelor originale, curăţarea, recondiţionarea şi restaurarea elementelor originale de tâmplărie, feronerie, precum şi a candelabrelor.
Proiectul Muzeului de Artă, în cifre
Proiectul „Consolidare, restaurare Palatul «Jean Mihail» – Muzeul de Artă Craiova“ vizează, pe lângă lucrările de consolidare şi restaurare, creşterea importanţei culturii şi turismului ca factori care stimulează creşterea economică a întregii regiuni Sud-Vest Oltenia. Contractul de finanţare nerambursabilă a fost încheiat în data de 12.10.2009, iar valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.678.349,53 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 15.876.597,10 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.428.185,44 lei. La acestea se adaugă contribuţia locală a CJ Dolj, în valoare de 373.566,99 lei, precum şi valoarea TVA rambursabilă de la bugetul de stat în sumă de 4.439.357,63 lei.
