Instanţele din Craiova au dispus eliberarea din puşcării a unor condamnaţi pentru luare de mită sau trafic de influenţă, printre cei care au scăpat de închisoare numărându-se fostul director executiv al APIA Dolj, dar şi o fostă economistă a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Trei condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie au fost eliberaţi condiţionat din închisoare în ultimul timp, fără să execute în întregime pedepsele primite. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, fostul director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj, Răducu Sergiu Gelu Drăgancea, a ieşit din închisoare.
Fostul director APIA Dolj a fost deferit justiţiei în octombrie 2011, fiind acuzat de luare de mită în formă continuată, după ce, pe 9 septembrie 2011, a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp ce primea o mită de 10.000 de euro de la patronul unei firme, Laurenţiu Gagiu, căruia îi promisese că îl va ajuta să obţină subvenţiile pentru suprafeţele de teren agricol cultivate.
În urma anchetei, procurorii au stabilit că, de fapt, directorul Drăgancea îi ceruse lui Gagiu o şpagă de 25.000 de euro, pe care urma să o primească în trei tranşe. Patronul l-a denunţat însă pe directorul Drăgancea, iar flagrantul a fost făcut de procurorii DNA atunci când Drăgancea primea prima tranşă, cea de 10.000 de euro. Gagiu a susţinut că s-a hotărât să îl denunţe pe directorul de la APIA pentru că acesta îi trimitea mereu vorbă că va primi controale, riscând să-i fie blocată subvenţia pe suprafaţa cultivată. În plus, APIA i-a întârziat eliberarea unei adeverinţe, motiv pentru care a pierdut posibilitatea să obţină un credit.
Pe 20 decembrie 2011, Răducu Sergiu Gelu Drăgancea a fost condamnat de Tribunalul Dolj la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă care a fost menţinută şi la recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 16 august 2012. Odată cu condamnarea definitivă, magistraţii bucureşteni au scăzut din cei patru ani de închisoare perioada cât Drăgancea a fost arestat preventiv, între 9 septembrie 2011 şi 16 august 2012. Ulterior, pe 21 ianuarie, anul acesta, Drăgancea a fost eliberat condiţionat din penitenciar printr-o hotărâre a Judecătoriei Craiova. A executat, în total, doi ani şi aproape cinci luni de închisoare din pedeapsa de patru ani.
Infirmieră condamnată pentru mită
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au început urmărirea penală împotriva Elenei Aurel, infirmieră la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja“ din Craiova, la sfârşitul lunii aprilie 2012, după ce două persoane s-au plâns că femeia le-a cerut mită. Este vorba de 10.500 de euro și 1.800 de lei, bani care trebuia să ajungă la anumiţi ofițeri superiori din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru ca denunţătorii să fie angajaţi în cadrul armatei și, ulterior, transferaţi într-o garnizoană la alegere.
Pe data de 25 aprilie 2012, anchetatorii au organizat un flagrant, iar Elena Aurel a fost prinsă în timp ce primea de la un denunţător 2.000 de euro și 1.000 de lei, bani care fuseseră marcaţi cu inscripţia „Mită“. O zi mai târziu, infirmiera a fost arestată preventiv, iar la începutul lunii iunie a fost trimisă în judecată. Continuând cercetările, procurorii Anticorupţie au stabilit că inculpata îşi făcuse un obicei din a lua bani de la doritorii de locuri de muncă în cadrul armatei, infirmiera primind în total peste 30.000 de euro şi 30.000 de lei de la 16 persoane. În toate cazurile, Elena Aurel a susţinut că va da banii unor ofiţeri superiori din cadrul MApN, care trebuia să aranjeze angajările, însă, în final, nici unul din cei 16 denunţători nu a fost angajat. Pentru faptele sale, inculpata a fost condamnată definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pe 18 ianuarie 2013, pedeapsă din care s-a scăzut arestul preventiv, de pe 25 aprilie 2012 şi până pe 18 ianuarie 2013. În plus, instanţa a dispus ca femeia să restituie banii luaţi de la cei 16 păgubiţi.
Elena Aurel a mai stat după gratii 11 luni, iar în decembrie, anul trecut, a fost eliberată condiţionat printr-o hotărâre a Judecătoriei Craiova.
Trafic de influenţă
la DSP Dolj
Manuela Cososchi, fostă Militaru, a fost reţinută de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Craiova la începutul lunii martie 2011, pe când era economistă în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj. Procurorii au stabilit atunci că, în cursul anului 2010, femeia a pretins şi primit de la mai mulţi denunţători aproape 30.000 de euro. În schimbul unor sume cuprinse între 500 şi 5.000 de euro sau între 1.400 şi 10.000 de lei, economista DSP Dolj promitea că poate interveni pe lângă şefii unor instituţii publice din Craiova pentru a-i angaja pe denunțători pe diverse posturi. Mai exact, economista se lăuda că poate interveni pe lângă persoanele din conducerea Spitalului de Urgenţă Craiova, DSP sau Garda de Mediu Dolj pentru angajări pe posturi de asistent medical sau economist. În timpul cercetărilor, s-a stabilit că, de fapt, femeia a primit bani de la 18 persoane în schimbul promisiunilor de angajare, sumele totale fiind de 31.150 de euro şi 33.100 de lei. După ce a fost arestată preventiv, pe 1 aprilie 2011, inculpata a fost trimisă în judecată, iar în decembrie a fost condamnată definitiv la trei ani de închisoare şi obligată să restituie banii primiţi drept mită.
Ulterior, la aproape un an de la condamnare, în noiembrie 2012, procurorii doljeni au trimis-o în judecată pe Manuela Cososchi în alt dosar de trafic de influenţă, deschis după ce altă persoană a depus o plângere împotriva femeii, iar pe 21 mai 2013 a fost condamnată definitiv la alţi trei ani de închisoare. Din această pedeapsă, instanţa a scăzut timpul petrecut de Manuela Cososchi după gratii, de pe 7 martie 2011 şi până pe 4 ianuarie 2013.
Condamnata a fost încarcerată din nou pe 22 mai 2013 şi a rămas după gratii opt luni, până pe 24 ianuarie, anul acesta, când a fost eliberată condiţionat.
Legislaţie
Potrivit Legii nr. 254/2013, o persoană condamnată poate fi eliberată condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei dacă îndeplineşte o serie de condiţii prevăzute de Codul Penal.
Astfel, eliberarea condiţionată poate fi dispusă dacă persoana condamnată a executat cel puţin două treimi din pedeapsă, în cazul închisorii care nu depăşeşte zece ani, sau cel puţin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de zece ani. De asemenea, condamnatul trebuie să execute pedeapsa în regim semideschis sau deschis, iar instanţa de judecată să aibă „convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate“. În cazul condamnaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune eliberarea condiţionată după executarea a jumătate din pedeapsă în cazul închisorii ce nu depăşeşte zece ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii mai mari de zece ani.
Intervalul cuprins între data eliberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Eliberarea condiţionată se acordă la cererea condamnatului sau la propunerea comisiei pentru eliberare condiţionată. Propunerea comisiei ajunge, în final, la instanţă, judecătorii fiind cei care decid dacă eliberează sau nu din puşcărie un condamnat.
