Zilele Brâncuşi, care au debutat miercuri, 19 februarie, la Târgu Jiu, cu sesiuni de comunicări, au continuat, joi, 20 februarie, la Craiova. Tematica generală a simpozionului a fost „De la Hobiţa în Universalitate“, iar tema de joi „Brâncuşi la Craiova“.
Brâncuşologi, oameni de cultură, printre care sculptorul Ilie Berindei venit din Elveţia, scriitorul Pavel Floresco din Franţa, Sorana Gorjan, nume de referinţă pentru Brâncuşi, fiica inginerului care a construit Coloana Infinitului, criticul de artă Pavel Şuşară, au poposit la vechea Şcoală de Arte şi Meserii, astăzi Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi“ pentru a vedea primele lucrări ale elevului Brâncuşi, prezente în Muzeul instituţiei de învăţământ.
Întreaga delegaţie a putut trece pragul Muzeului din incinta Colegiului, unde a studiat sculptorul. În sala dedicată elevului Constantin Brâncuşi, la loc de cinste stă foaia matricolă a elevului de atunci, deschisă la anii de studiu III, IV şi V. „Supravieţuirea foi matricole a lui Brâncuşi e aproape un miracol. În 1916-1918, când Craiova a fost ocupată de trupe bulgare şi germane, în şcoală a funcţionat un spital de campanie, iar în ateliere a lucrat armata. Soldaţii au făcut foc cu arhiva şcolii“, a precizat directorul Colegiului de astăzi, prof. dr. Laurenţiu Florin Puicin.
În aceeaşi sală, delegaţia a putut admira ramele din lemn de tei, primele lucrări ale elevului Constantin Brâncuşi. „Constantin Brâncuşi era elev în ultimul an, când le-a realizat. Era primul din generaţie, după cum se vede din foaia matricolă, unde se notează «Clasificat primul între 13 elevi». Ramele au fost comandate în anul 1898, cu ocazia expoziţiei agrare organizate şi montate la intrarea în Parcul «Romanescu». Primarul de atunci i-a cerut directorului Şcolii de Arte şi Meserii două sculpturi făcute de elevii de la Secţia sculptură. Şeful clasei, Constantin Brâncuşi, a realizat aceste rame, care au fost redescoperite de un fost director al şcolii, Tudor Gheorghe“, a mai precizat directorul instituţiei de învăţământ.
Participanţii la Simpozion au avut, de asemenea, ocazia să admire, în sala dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi din cadrul Muzeului instituţiei de învăţământ, imagini cu cele mai importante lucrări ale sale, reprezentate în fotografii.
Nu avea cum să nu atragă atenţia şi ecorşeul, studiu anatomic pe care Brâncuşi l-a realizat pentru doctorul Gerotă, care l-a sprijinit să ajungă la Institutul de Arte Frumoase din Bucureşti. Ecorşeul a fost donat ulterior de doctorul Gerotă Colegiului „Carol“, unde el învăţase, şi pe care generaţii de-a rândul au studiat anatomia.
Un alt element prezentat a fost imaginea profesorului de sculptură a lui Constantin Brâncuşi. „Dacă Brâncuşi este începutul sculpturii, Şcoala de Arte şi Meserii este începutul lui Brâncuşi. Poate că Brâncuşi ar fi rămas băiat de prăvălie în cârciuma fraţilor Spirtaru, poate că Brâncuşi nu ar fi fost Brâncuşi, dacă dascălii lui de aici nu i-ar fi descoperit talentul şi nu l-ar fi sprijint. Aici, în hol, la intrare, se află poza unui personaj important de care monografiile dedicate lui Brâncuşi vorbesc foarte puţin sau deloc, şi anume profesorul de sculptură al lui Brâncuşi, Mihail Burlan. Profesorul Burlan era coordonatorul atelierelor de sculptură a secţiei lemnărie, licenţiat al Institutului de Arte Frumoase din Paris. Menţionez acest lucru pentru că se specifică în multe monografii că Brâncuşui ar fi fost învăţat sculptură de doi meşteri austrieci. Într-adevăr, ei au fost profesori de instruire practică, erau maiştri, se ocupau exclusiv de latura practică, dar profesorul de sculptură, cel care a pus bazele viziunii teoretice a lui Brâncuşi, a fost Mihail Burlan. Şi era român“, a precizat prof. dr. Laurenţiu Florin Puicin.
