http://www.youtube.com/watch?v=st9jp6_Ot4Q
Noile norme ale Uniunii Europene privind laptele crud, care au intrat în aplicare de la 1 ianuarie, au pus pe jar micii fermieri din judeţ. Medicii DSVSA Dolj spun că normele sunt necesare pentru că ajută la producerea unui lapte mai curat şi susţin că acestea se aplică, într-o mare măsură, şi la produsele derivate din lapte, cum ar fi brânza. Cert este că, şi până acum, laptele celor care vindeau în pieţele din judeţ era controlat periodic, iar dacă nu se încadra în anumiţi parametri, nu era introdus pe piaţă. Acum, mulţi dintre micii fermieri vor fi ruinaţi pentru că nu au bani să-şi susţină, la standarde europene, singura sursă de venit.
Noile norme impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mulsul, păstrarea şi comercializarea laptelui au oprit, cel puţin pentru moment, activitatea micilor producători de lapte. Pentru a explica mai pe înţeles problema aceasta, care a luat amploare în ultimele zile, Gazeta de Sud a apelat la medicii specialişti ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj. Aceştia au relatat modul în care se realizează analizele de lapte, care sunt parametrii în care trebuie să se încadreze laptele şi de ce este atât de important ca acesta să fie păstrat în tancurile de răcire, care au speriat majoritatea fermierilor cu preţul lor.
Tuberculoza şi leucoza, printre bolile care ar putea exista în lapte
„La laptele crud sau laptele integral, cum vreţi să îi spuneţi, se analizează în laboratorul nostru doi parametri: numărul total de germeni şi numărul de celule somatice. Proba trebuie să fie recoltată concludent din acel tanc de răcire ca să avem o viziune asupra încărcăturii totale bacteriene a laptelui“, a explicat dr. Cornelia Doanţă, analist microbiolog în cadrul DSVSA Dolj. Numărul total de germeni (care nu trebuie să depăşească 100.000/ml), detaliază aceasta, înseamnă toate bacteriile care provin din uger sau încărcătura ce ţine de igiena mulsului. În ceea ce priveşte numărul de celule somatice, acesta nu trebuie să depăşească 400.000/ml. În cazul în care aceste valori sunt depăşite, probe din laptele respectiv sunt duse la analiză, pentru a descoperi eventuala boală a animalului. Printre acestea se pot număra leucoza sau tuberculoza.
În ceea ce priveşte perioada de maximum două ore de la mulgere în care laptele trebuie pus în tancurile de răcire, specialiştii DSVSA spun că aceasta este perioada bactericidă. Astfel, în intervalul de două-patru ore după mulgere, există cel mai mare risc de a se dezvolta bacteriile, şi de aceea laptele trebuie depozitat în acele tancuri speciale la maximum două ore după mulgere.
Brânza poate fi făcută şi din lapte neconform
Conform spuselor medicilor DSVSA Dolj, pentru că brânzeturile sunt produse din lapte, aceste norme se aplică şi la cei care comercializează brânză. Doar în cazul în care maturarea brânzei durează 60 de zile, la aceasta poate fi folosit lapte neconform. „Laptele folosit la prepararea brânzeturilor trebuie să fie un lapte conform. Dacă nu este, acesta se poate prelucra în brânzeturi, cu condiţia ca maturarea brânzei să dureze 60 de zile. După acest interval se poate pune în comerţ sau se poate valorifica brânza respectivă“, a detaliat dr. Dionisie Cioroianu, şef birou Siguranţa Alimentelor de Origine Animală din cadrul DSVSA Dolj. Acesta a explicat că, în cazul celor care produc brânză, „dacă nu există tancuri de răcire, laptele trebuie prelucrat în maximum două ore de la recoltare. Bineînţeles, respectând condiţiile de igienă, de la pregătirea mulsului, mulsul şi depozitarea laptelui. Contează tancurile, instalaţia de muls, modul în care sunt adăpostite, cum sunt îngrijite animalele, cum sunt hrănite, pregătirea ugerului, măsuri de igienă, sistemul de recoltare – care poate fi manual sau mecanic, depozitarea laptelui şi, apoi, se poate face vânzarea laptelui directă sau prepararea lui în produse lactate“, a detaliat Cioroianu.
Laptele vândut în pieţele doljene este sănătos şi, implicit, şi brânza, spun specialiştii. Altfel, nu ar fi fost introdus pe piaţă. „Sunt în jur de 450 de producători în Dolj. Noi, prin personalul nostru, recoltăm periodic lapte, îl analizăm la laboratorul DSVSA Dolj şi laptele conform se foloseşte ca atare sau în preparate lactate. Pentru cel care nu corespunde, se interzice comercializarea pe piaţă. Se fac analize periodice la toţi producătorii care comercializează laptele în pieţele craiovene şi în judeţul Dolj şi, în funcţie de acestea, se primesc pe piaţă la comercializare sau se resping“, a conchis şeful de la Siguranţa Alimentelor.
Tancurile împiedică dezvoltarea germenilor
Tancurile de răcire impuse de UE sunt importante, spun specialiştii DSVSA Dolj, pentru că nu permit înmulţirea germenilor şi chiar diminuează numărul acestora. „Acele tancuri, prin temperatura constantă de refrigerare, împiedică dezvoltarea germenilor bacterieni şi chiar diminuează numărul acestora. Şi atunci, noi avem garanţia că se obţine un lapte salubru, un lapte sănătos, bun pentru consumul uman ca atare, ca lapte crud şi, ulterior, dacă este supus diferitelor procedee de sterilizare, în funcţie de destinaţia pe care o capătă ulterior, bun pentru consumul în diferite produse“, a explicat dr. Vicenţiu Moraru, şef laborator DSVSA Dolj. Acesta a specificat că şi până acum laptele a fost controlat în funcţie de cerinţele diferitelor vremuri, însă acum, aceste norme vin „la pachet“ cu aderarea noastră la Uniunea Europeană. „Întotdeauna – şi în sistemul nostru naţional, nu de acum, de zeci de ani – a existat (acest control – n.r.). Au fost tot timpul supravegheate fermele, pe vremuri, când erau fostele CAP-uri, IAS-uri, după caz, fabricile de produse lactate. Acestea erau supuse unui program de control. Se căutau anumiţi parametri pentru perioada de atunci. Ulterior, prin evoluţia societăţii şi prin accederea noastră la structura Uniunii Europene a trebuit să ne racordăm şi noi şi să preluăm parametrii de control utilizaţi în Uniunea Europeană“, a conchis Moraru.
Normele, văzute prin prisma unui crescător
Pentru a vedea cât costă echipamentele necesare impuse de Uniunea Europeană, GdS a luat legătura cu Gheorghe Duţă, în dubla sa calitate: cea de fermier şi cea de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Dolj. Duţă, inginer zootehnist de meserie, are o mică fermă în localitatea Predeşti, unde creşte 29 de vaci, şi a cumpărat echipamentele pe care UE le-a impus încă de acum câţiva ani. „Tancul este cumpărat din 2005, a fost subvenţionat. Eu am dat 170 de milioane (lei vechi – n.r.), el a costat 250 de milioane. Acum, laptele are o temperatură de 3,6 grade, îl păstrează şi trei-patru zile, cu condiţia ca el (tancul – n.r.) să fie în stare de funcţionare“, povesteşte fermierul. Recipientul său de răcire are 600 de litri, iar bărbatul spune că cele mai mici tancuri costă, la ora actuală, atât cât costau cele mari în 2005. Tot atunci, omul şi-a cumpărat şi o instalaţie de muls, care l-a costat 2.600 de lei.
Marea problemă: banii. Urmează asocierea şi procesatorul
Dincolo de preţul ridicat al unor astfel de echipamente, problema crescătorilor este asocierea: dacă s-ar asocia, ar putea să-şi cumpere aşa ceva şi să pună la un loc laptele strâns. Dar nu prea vor să facă asta. Iar în cazul în care ei s-ar reuni într-un singur organism, fermierii ar depinde de procesator, pentru că nu ar mai putea să vândă laptele la sticlă în pieţe. „E grea asocierea, că trebuie să plătească nişte bani, conform legii de înfiinţare a asociaţiilor şi fundaţiilor. Trebuie să le facă cineva un statut, să-i organizeze, nu e aşa de simplu. Nu cred că vor fi mulţi. E costisitor şi oamenii sunt speriaţi de ce înseamnă asociaţiile astea. Aşa cum e valabil şi pentru producătorii de cereale, care se asociază şi îşi fac depozite, mai uşor negociezi când ai laptele strâns. Dar întâmpinăm greutăţi la procesator. Fiind unul singur care domină piaţa (în Dolj – n.r.), el impune preţul şi nu are cine să vină cu alte oferte. Bine ar fi cu legea contractelor; oamenii s-ar bucura şi ar fi siguri pe bani, pentru că procesatorul plăteşte aproape la şase luni“, explică Gheorghe Duţă, care aşteaptă din luna iunie 2013 banii pe laptele vândut la procesator.
El spune că, odată şi odată, regulile acestea ar fi trebuit impuse, însă nu există un context în care oamenii să fie susţinuţi în îndeletnicirea lor. Normele dau producătorii afară din pieţe din cauza costurilor ridicate sau a riscului că nu vor fi plătiţi de procesator, în caz că se vor asocia. Problema se învârte, deci, în jurul banilor pentru micii fermieri, care sunt şi cei mai sărmani. Pentru mulţi dintre ei, singura sursă de venit va fi eliminată, dacă nu a fost deja.
