http://www.youtube.com/watch?v=iVs_WsZ5F0c
Specialiştii Secţiei Istorie-Arheologie au adus în faţa publicului craiovean expoziţia „Rarităţi din colecţia Muzeului Olteniei“.
Cei care vor trece pragul muzeului vor avea ocazia să descopere piese ce ţin de evoluţia armamentului antic şi medieval din Asia şi Europa de Est, carte veche românească şi străină, ceramică greacă antică, podoabe şi arme dacice, statuete, ceramică şi podoabe romane, vase de lemn şi lut neolitice (unicate naţionale), podoabe de epocă medievală şi modernă. Fiecare vitrină are o povestei şi fiecare piesă are o întreagă istorie. Nu are cum să nu-ţi atragă privirea Tetraevangheliarul bizantin, sabia haiducului Iancu Jianu, inelul sigilar al Banului Manta, din secolul al XVI-lea, crucea relicvar ce a aparţinut lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, călimara de brâu a boierului Nicolae Glogoveanu, harta Valahiei din anul 1718, ceasurile de aur aparţinând lui Alexandru şi Aristiei Aman, dar şi ceasul lui Gheorghe Chiţu, care au cucerit şi publicul bucureştean atunci când au fost expuse la Muzeul Naţional din Bucureşti, precum şi tocul de scris cu care marele diplomat Nicolae Titulescu a semnat Tratatul de la Trianon pe 4 iunie 1920.
Interesante sunt şi vasele neolitice. „Unul are o vechime de 8.000 de ani şi este realizat dintr-un lemn. E singurul vas din lemn din România care se păstrează intact. Lângă el se află vasul de la Cârcea, datat 5600-5800 î.Hr., este singurul vas ceramic care se păstrează şi el integral. Craniul de Homo Sapiens expus este al doilea craniu ca vechime din Europa, datat 30.000 – 29.000 î.Hr. El a aparţinut unei femei de 40-45 de ani, care a fost ucisă de un urs spelaeus şi apoi târâtă într-o peşteră, unde a fost devorată. Astfel nu s-a mai păstrat decât craniul. Demn de menţionat este şi tezaurul de la Dudaşul Schelei, judeţul Mehedinţi, un tezaur celebru. El reprezintă o parte din vistieria Ţării Româneşti din vremea lui Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân. A fost îngropat în jurul anului 1420, în momentul retragerii domnitorului către cetatea Severinului, pentru a se adăposti din faţa invaziei turceşti. Sunt două inele sigilare, care ne-au condus către ideea că ele ar fi aparţinut chiar domnitorului, fiind vorba de un inel cu sigilul domnesc – acvila cruciată, şi de o serie de monede de aur şi argint deosebit de rare“, a precizat Radu Gabriel Dumitrescu, coordonatorul Secţiei de Istorie-Arheologie.
Cei care vor trece pragul Secţiei de Istorie-Arheologie vor putea admira şi cele mai bine conservate arme romane descoperite în aria fostului Imperiu Roman, descoperite la Desa, dar şi costumele de jupâniţe din perioada fanariotă, şi pe cel de paradă al diplomatului Savel Rădulescu, secretarul lui Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor. Interesant este şi fesul de tradiţie sud-dunăreană, realizat din catifea, paiete şi monede din aur austriece, turceşti, veneţiene, ungureşti, aparţinând secolului XIX. Printre rarităţile din colecţia Muzeului Olteniei se numără şi medalia Revoluţiei de la 1848. „Alt exemplar se afla menţionat, pe la începutul secolului XX, în colecţia Academiei Române, dar după Primul Război Mondial, când tezaurul a fost transportat în Rusia, s-a pierdut urma ei“, a mai completat Radu Gabriel Dumitrescu.
Expoziţia „Rarităţi din colecţia Muzeului Olteniei“ poate fi vizitată până la 1 mai 2014, de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00.
Istoria, în imagini de epocă
De asemenea, Secţia Istorie-Arheologie din str. Madona Dudu, nr. 14 vine astăzi în întâmpinare publicului vizitator şi cu expoziţia „Istoria, în imagini de epocă. Domnitori şi principi ai Ţărilor Române, deasupra veacurilor“. Vor putea fi admirate lucrări din colecţiile de stampe ale Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei şi Serviciului Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, cu o vechime ce variază între 400 şi 90 de ani. Datorită varietăţii sale, expoziţia este structurată tematic, pe epoci istorice, tehnici de imprimare şi subiecte abordate. Vor putea fi admirate imagini, apropiate de aspectul fizic real, ale multor domnitori şi principi, români şi străini, cum ar fi Mihai Viteazul (portrete din anii 1601 şi 1674, realizate la Augsburg, Praga şi Viena), Mihail Pătraşcu (portret din anul 1651, Viena), Sinan Paşa (portret din anul 1665, Frankfurt), Constantin Şerban (portret din anul 1670, Viena), Grigore Ghica I (portret din anul 1670, Viena), Nicolae Mavrocordat (portret din anul 1721, Berlin), Dimitrie Cantemir (portret din anul 1734, Londra), Constantin Mavrocordat (portret din anul 1743, Paris), Grigore Ghica III (portret din anul 1772, Leipzig), Alexandru Ipsilanti (portret de la sfârşitul sec. XVIII, Viena), Tudor Vladimirescu (portret din anul 1894, Târgu Jiu), Mihail Sturdza (portret din anul 1907, Paris) etc. Nu vor lipsi nici imagini cu scene de luptă din timpul Războiului de Independenţă, ale membrilor Casei Regale Române de Hohenzollern-Sigmaringen şi portrete ale diverselor personalităţi politice din secolele XIX-XX. Practic, expoziţia se referă la tot ce a precedat ca imagine arta fotografică.
