Cu toate că tinerii migrează la oraş şi în străinătate, ostrovenii păstrează vie tradiţia agricolă a comunei. Terenurile fostei orezării au fost retrocedate şi sunt acum cultivate cu păioase şi legume. Centrul comunei este îngrijit şi cochet.
Cu o populaţie de aproximativ 5.200 de locuitori, Ostroveni este una dintre cele mai mari comune din Lunca Dunării. Până la reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, localitatea avea în componenţă patru sate: Ostroveni, Lişteava, Orăşani şi Grindeni. Ultimele două toponime se păstrează încă în tradiţia locală, cu toate că, din punct de vedere administrativ, satele respective nu mai există de peste 40 de ani. De aceea, în comună există patru locaşuri de cult, din care trei au fost incluse pe lista monumentelor istorice. Cea mai veche construcţie este Biserica „Sfânta Treime“ din fostul sat Orăşani, ctitorită în 1793. Astăzi, biserica este închisă din cauza degradării. Nu s-au găsit fonduri pentru renovarea ei. Locaşul de cult se află într-o insulă de verdeaţă şi de linişte.
Agricultura, ocupaţia de bază a localnicilor
După cum sugerează şi numele ei, comuna Ostroveni ne duce imediat cu gândul la Dunăre, de care este despărţită de doar zece kilometri. În zona îndiguită de pe mal, a funcţionat înainte de 1990 una dintre cele mai mari orezării din regiune, întinsă pe circa 800 de hectare. După Revoluţie, terenurile care au aparţinut fostului CAP au fost retrocedate vechilor proprietari, care nu au mai păstrat culturile de orez. „Nu se mai cultivă orez, ci grâu, porumb, plante furajere şi altele. Recent, a venit o societate italiană care voia să cumpere pământurile, pentru a reînfiinţa vechea orezărie, însă oamenii nu au vrut să vândă. Populaţia este acum îmbătrânită, tinerii pleacă la oraş şi în străinătate. Cei care rămân aici se ocupă cu agricultura. Pe lângă culturile de păioase, mai pun pepeni, ardei, cartofi, varză, ceapă etc.“, ne-a explicat primarul localităţii, Gheorghe Oprescu. Localnicii cresc circa 3.000 de ovine şi 900 de bovine, iar în ultima perioadă au accesat fonduri pentru zece proiecte privind dezvoltarea apiculturii. Locurile de muncă în unităţile private sau de stat sunt însă puţine. „Câțiva tineri muncesc la pepiniera silvică de la Zăval, unii lucrează la pompieri, alţii la Poliţia de Frontieră. Avem, de asemenea, în comună, o moară, o brutărie, patru magazine alimentare şi un magazin cu materiale de construcţii. Sunt în jur de 240 de oameni care au locuri de muncă“, a radiografiat primarul starea economică a localităţii. În această perioadă, agricultorii de la Ostroveni fac fertilizări la culturile de toamnă (grâu, orz şi plante furajere), curăţă terenul şi discuiesc pentru a pregăti însămânţările de primăvară. Localnicii taie viile şi pomii fructiferi, pe care îi pregătesc pentru un nou ciclu de producţie. La biroul amenajat de primărie, agricultorii depun cererile pentru subvenţii de la APIA. 4.500 de hectare de teren din suprafaţa agricolă de 6.200 de hectare sunt arabile. Proprietarii de păduri au început şi ei să facă investiţii. Localnicii, grupaţi în Asociaţia Proprietarilor de Pădure Ostrov – Silva, au depus la Administraţia Fondului de Mediu (AFM) un proiect pentru împădurirea a 200 de hectare de teren. 140 de hectare din această suprafaţă este deja plină de puieţi, în majoritate salcâmi.
Comuna are Teatru de Vară din 1962
În ultimii ani, Primăria Ostroveni a investit în educaţie, care este o prioritate şi în perioada imediat următoare. Localitatea are două şcoli generale şi patru grădiniţe, frecventate de 530 de copii. Trei dintre clădiri sunt cuprinse într-un proiect de investiţii. „Există un proiect de reabilitare pentru şcoala de la Lişteava şi două dintre cele patru grădiniţe, în valoare de 160.000 de lei. Aşteptăm însă finanţare de la minister“, a spus primarul Oprescu.
Elevii au înfiinţat un ansamblu de dansuri populare, intitulat „Alunelul“, care animă atmosfera în zilele de sărbătoare. În fiecare an, prima duminică din luna august este motiv de sărbătoare pentru locuitorii din Ostroveni. Cu ocazia zilei comunei, primăria organizează festivalul „În pădure la Zăval“, în colaborare cu vecinii din comuna Gighera. De Paşte, localnicii participă la Hora de Pomană, una dintre tradiţiile din această perioadă. La toate manifestările importante, un loc central îl ocupă Teatrul de Vară, construit în 1962 şi întreţinut de primărie. Teatrul a fost renovat în urmă cu trei ani şi este folosit la diverse festivităţi şi spectacole. Spre exemplu, anul trecut au urcat pe scenă membrii Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“ din Craiova. În domeniul sănătăţii, comuna beneficiază de serviciile a trei medici de familie, cabinetele acestora fiind amenajate în fosta clădire a primăriei, cu cheltuieli minime. Populaţia este îmbătrânită, predomină bolile de inimă şi reumatice, după cum ne spune primarul. Edilul-şef susţine că în trecut populaţia resimţea efectul radiaţiilor centralei nucleare de la Kozlodui – Bulgaria, aflată la doar 12 kilometri de Ostroveni. „În zilele mai călduroase de vară te apuca un fel de ameţeală şi nu mai puteai face nimic“, mai spune primarul. În ceea ce priveşte asistenţa socială, trebuie precizat că există 168 de dosare în plată pe Legea nr. 416/2001, a venitului minim garantat. Pentru a primi însă banii, beneficiarii trebuie să presteze ore de muncă în folosul comunităţii, după un program întocmit de către primărie. Ei sunt puşi să cureţe şi să întreţină islazul, şanţurile şi drumurile publice. De asemenea, există 1.100 de dosare în plată pentru ajutorul de încălzire.
Romii cărămidari au renunţat la bordeie
În satul Lişteava, există o comunitate de 400 de romi, care până de curând produceau cărămizi şi locuiau în bordeie de pământ. În ultima perioadă, în zona locuită de romi peisajul s-a schimbat. Primăria a extins iluminatul public, a forat două puţuri pentru alimentarea cu apă şi a modernizat trei kilometri de drum. „Romii nu mai fac cărămizi. Mulţi dintre ei sunt plecaţi periodic în străinătate, în Italia şi Spania. Cu banii aduşi de acolo şi-au construit case“, a precizat primarul Gheorghe Oprescu.
