În ultimul interviu acordat mass-media înainte de a-şi da demisia din funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova, Ştefan Stoica a anunţat ieri, în exclusivitate pentru Gazeta de Sud, că fostul ministru PDL de la transporturi a obţinut acceptul Bruxellesului pentru o autostradă care va lega Bucureştiul de Timişoara prin Craiova.
GdS: În ultimii ani, mai cu seamă din 2009, de când sunteţi director la DRDP Craiova, starea drumurilor din judeţul Dolj s-a îmbunătăţit simţitor. Care este stadiul actual al investiţiilor în infrastructura rutieră din Oltenia şi mai cu seamă din judeţul Dolj?
ŞS: Doar la această oră sunt în derulare sau în pregătire investiţii în valoare totală de circa 215 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere din judeţul Dolj. E vorba de drumurile naţionale, pentru că acestea sunt cele administrate de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova. Suma de care vorbeam are şi o componentă românească, dar majoritatea sumei e constituită din fonduri europene. În unele cazuri, este vorba de proiecte care aşteptau finanţare şi au primit-o de la Bucureşti, iar altele – şi aici mă refer la tronsonul II al Centurii de Sud a Craiovei – pentru care am reuşit noi să găsim finanţarea necesară. Şi în cazul reabilitării DN 55 Craiova-Bechet, s-a pornit de la o idee, iar noi am reuşit să facem proiectul tehnic, iar apoi să găsim şi finanţarea necesară, iar lucrările vor începe în acest an. E vorba de 66,7 km de drum care vor fi reabilitaţi cu bani de la Banca Europeană de Investiţii, lucrare estimată la 26,7 milioane de euro.
De fapt, investiţiile în drumuri se pot vedea cu ochiul liber. Spre exemplu, DN 6 Craiova-Alexandria este în reabilitare, lucrările au fost făcute în proporţie de aproximativ 50%, iar drumul, în noua sa formă, va fi finalizat de constructor – italienii de la SECOL – spre finalul acestui an, cu mult înaintea termenului contractual de 4 mai 2013. În judeţul Dolj se află circa 37 km din acest drum, a căror modernizare costă 33,8 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanţarea este asigurată în proporţie de 30,75% de guvernul României şi 69,25% din Fondul European de Dezvoltare Regională.
GdS: Revenind la Centura de sud a Craiovei, când încep lucrările?
ŞS: Chiar în această lună vor începe lucrările la Centura de Sud a Craiovei. E vorba aici de două tronsoane de drum. Unul, între Pieleşti şi Cârcea, va lega DN 65 de DN 6. E vorba despre aşa-zisa „Centură Ford“. De fapt, e o şosea de care va beneficia toată lumea. Având 6,2 km, acest sector costă 10,2 milioane de euro, inclusiv TVA, bani asiguraţi tot în proporţie de 30,75% de la bugetul de stat şi 69,25% de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Licitaţia a fost câştigată tot de italienii de la SECOL şi lucrările vor dura 18 luni.
Cel de-al doilea tronson al Centurii de ocolire a Craiovei va pleca din Cârcea şi va tranzita Malu Mare până la Podari. Cei aproape 10 km de drum, care vor lega DN 56 – DN 55 – DN 6 urmează să fie proiectaţi şi executaţi de SCT Bucureşti, constructorul pasajului suprateran din centrul Craiovei. Valoarea contractului este de 20,6 milioane de euro, inclusiv TVA, iar durata de execuţie este de 15 luni, dintre care trei luni sunt alocate proiectării. Urmează să se finalizeze exproprierile, astfel încât în acest an să înceapă şi aici lucrările.
GdS: Podul peste Dunăre, de la Calafat, este într-un stadiu avansat. În acest context, care este stadiul lucrărilor de reabilitare a DN 56 Craiova – Calafat?
ŞS: În ceea ce priveşte drumul Craiova – Calafat – o arteră foarte importantă în condiţiile în care podul peste Dunăre va fi gata în acest an – lucrările de reabilitare a şoselei au început deja. Şi aici e vorba de două sectoare. Primul vizează reabilitarea primilor 47 km dinspre Craiova, lucrare ce va costa 42,9 milioane de euro, inclusiv TVA, bani asiguraţi jumătate de guvern şi jumătate de la Banca Europeană de Investiţii. Licitaţia a fost câştigată de firma Delta ACM ‘93 Bucureşti, care a început lucrările pe 7 noiembrie 2011, dată de la care are la dispoziţie 24 de luni pentru finalizare. Pentru restul de 37 km, cu o valoare estimată de 42,3 milioane de euro, a fost iniţiată procedura de atribuire a contractului de execuţie. Estimez că lucrările vor începe în luna august şi vor dura 24 de luni.
Pe de altă parte, în ultimii trei ani am reuşit să facem exproprierile şi să finalizăm în proporţie de 95% infrastructura conexă de la podul călăfătean, o investiţie foarte complexă. E vorba de 8,8 km de drum şi patru poduri, în lungime de 812 m. Lucrările, în valoare de 39,4 milioane de euro, bani proveniţi din fonduri ISPA, au fost realizate de asocierea AZVI-VIMAC Spania. Practic, lucrările sunt aproape terminate acolo. Se mai aşteaptă doar terminarea podului de către bulgari pentru a se face racordurile la rampele acestuia.
Podul de la Calafat va însemna pentru sudul judeţului, pentru municipiul Calafat în special, şansa de a se dezvolta, de a atrage noi investitori, ceea ce va fi un adevărat balon de oxigen pentru acest oraş dunărean intrat în amorţire în ultimii 22 de ani.
GdS: Din câte ştiu, guvernul PDL a reuşit pe ultima sută de metri să deschidă calea primei autostrăzi din Oltenia, care să treacă prin Dolj. Care este stadiul Autostrăzii Sudului, idee care ştiu că a fost a fostului ministru al transporturilor, Radu Berceanu, şi pe care aţi susţinut-o în cei trei ani de directorat la DRDP Craiova?
ŞS: În luna martie a avut loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor transporturilor, unde s-au trasat noile culoare de transport europene. Cu această ocazie s-a decis construirea Autostrăzii Sudului, care va lega Bucureştiul de Craiova, prin Alexandria, către Timişoara, o ramură a sa urmând să meargă către Bulgaria, pe podul de la Calafat. Discuţiile de la Bruxelles în privinţa acestei autostrăzi au avut loc în contextul în care, după cum se ştie, bugetul de stat nu poate să suporte integral finanţarea unei asemenea investiţii de infrastructură. Vom avea însă şansa de a accesa fonduri europene, disponibile până în anul 2020, iar pe următorul exerciţiu financiar 2014-2020 avem convingerea că această autostradă va fi realizată, astfel încât Oltenia, în general, şi judeţul Dolj, în special, să beneficieze de o asemenea investiţie.
Ideea acestei autostrăzi a apărut pe mandatul de ministru al transporturilor al domnului Radu Berceanu, iar eu am susţinut-o în permanenţă, dată fiind imensa sa utilitate. Şi văd că această idee a fost preluată şi figurează inclusiv în programul de guvernare al noului guvern condus de Victor Ponta, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că înseamnă că această idee a fost apreciată dincolo de culoarea politică a executivului. Aşadar, Doljul va avea autostradă, iar asta aduce şansa unor noi investiţii în zona noastră.
GdS: Dincolo de funcţia de director al DRDP Craiova, sunteţi om politic, consilier judeţean, ba chiar candidaţi la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj. Ce experienţă aveţi în politică?
ŞS: Într-adevăr, sunt secretarul general al organizaţiei PDL Dolj. Sunt implicat în politică de mai bine de 16 ani şi am fost la un singur partid – PDL – unde am început ca simplu membru al organizaţiei de tineret, am ajuns preşedintele acestei organizaţii, am fost apoi ales de membrii organizaţiei PDL Dolj în funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei municipale, apoi a celei judeţene, iar de doi ani încoace secretar general al PDL Dolj.
Cunosc bine judeţul Dolj nu doar datorită activităţii politice, ci şi a celei profesionale. Am fost director al Direcţiei Apelor „Jiu“, iar de trei ani încoace sunt director regional la Drumuri Naţionale. În acest context, am constatat cu mâhnire că foarte multe probleme ale doljenilor nu şi-au găsit rezolvare în ultimii ani. Oamenii au aşteptat suficient 22 de ani ca şi la noi să se schimbe ceva, în sens pozitiv, şi e timpul pentru o asemenea schimbare la Consiliul Judeţean Dolj.
Au fost câteva încercări, dar timide, fără a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale oamenilor. Au fost foarte multe fonduri europene care s-ar fi putut atrage, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor acestui judeţ, însă nu s-a făcut asta. Eu consider că sunt un tânăr cu experienţă în administraţia judeţeană, pentru că de opt ani încoace sunt consilier judeţean, dar şi cu experienţă managerială, pentru că în tot acest timp am condus două instituţii de mare importanţă, una cu circa 800 de angajaţi, iar alta cu un personal de peste 700 de oameni.
GdS: De ce consideraţi că oamenii trebuie să-l voteze pe Ştefan Stoica şi nu pe principalul contracandidat, actualul preşedinte Ion Prioteasa?
ŞS: Oamenii trebuie să‑şi dea seama că sunt mari probleme ale Doljului care n-au fost rezolvate de actuala conducere a judeţului. Şi aici mă refer, în primul rând, la o criză a locurilor de muncă din cauza lipsei investiţiilor. Consiliul Judeţean Dolj a primit, cu câţiva ani în urmă, 220 ha de teren de la armată, iar până în acest moment nici măcar utilităţile n-au fost aduse acolo. În aceste condiţii, e normal ca investitorii să nu fie interesaţi să vină acolo. Fosta unitate industrială a rămas, din păcate, o ruină, în loc să o transformăm într‑un parc industrial, unde să-i aducem pe investitori, creând astfel şi locuri de muncă.
Foarte multe nemulţumiri sunt şi în ceea ce priveşte lipsa condiţiilor elementare de viaţă în judeţ şi mă refer aici la apă şi canalizare. Sunt lucruri pe care oamenii şi le doresc şi pe care conducerea judeţului ar fi avut posibilitatea să le rezolve, prin accesarea fondurilor europene.
Oamenii mai ridică în discuţiile pe care le-am avut cu ei problema sistemului sanitar şi mai cu seamă a condiţiilor din Spitalul de Urgenţă Craiova. Acolo, investiţiile au fost nesemnificative şi eu consider că pentru orice preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, acest spital trebuie să constituie o prioritate absolută. Nici angajaţii spitalului – medici, asistente – nu sunt mulţumiţi de condiţiile în care lucrează şi nu pot să se îngrijească aşa cum trebuie de sănătatea pacienţilor, lipsindu-le baza tehnico-materială, iar dintre pacienţii acestui spital nu cred că există vreo persoană care să spună că e mulţumită de condiţiile din această unitate sanitară.
Pe de altă parte, constatăm că atât în municipiul Craiova, cât şi în judeţul Dolj tinerilor le e din ce în ce mai greu să-şi găsească un loc de muncă şi pleacă în străinătate pentru că la noi nu există investiţii care să le ofere posibilitatea de a munci. Trebuie să le oferim posibilitatea tinerilor să rămână aici, alături de familie, nu să ne bucurăm atunci când îşi găsesc un rost afară. Avem o forţă de muncă bine pregătită, calificată, trebuie doar să o punem în valoare, iar asta se poate doar prin atragerea investitorilor, prin oferirea unor facilităţi pentru aceştia. Iar aici, o altă greşeală este că s-a vorbit foarte mult de marii investitori şi prea puţin s-a acţionat pentru încurajarea celor de la nivel local.
GdS: Să înţeleg că a venit vremea tinerilor?
ŞS: Eu aşa consider. Am convingerea că eu şi cei pe care-i propun pentru Consiliul Judeţean Dolj putem să schimbăm în bine condiţiile de trai din acest judeţ. Posibilităţi există, se pot accesa fonduri europene, dar se poate face mai mult şi cu banii din bugetele locale sau din cel judeţean, dar pentru asta trebuie să se facă politică şi în interesul cetăţeanului, iar eu şi tinerii din echipa mea suntem gata să facem acest lucru!
